În articole consecutive publicate în revista Nature Communications, laboratorul din Texas raportează dezvoltarea și validarea NanoSTING, un spray nazal, ca un activator imunitar cu spectru larg pentru controlul infecției împotriva mai multor virusuri respiratorii; și dezvoltarea NanoSTING-SN, un vaccin nazal pan-coronavirus, care poate proteja împotriva infecției și bolii a tuturor membrilor familiei coronavirus, transmite News.ro.

NanoSTING este o formulă specială care utilizează mici picături de grăsime pentru a furniza un ingredient de stimulare a imunității numit cGAMP.

Această formulă ajută celulele organismului să rămână în stare de alertă maximă pentru a preveni atacul virusurilor respiratorii.

„Folosind mai multe modele, echipa a demonstrat că tratamentul cu NanoSTING protejează împotriva tulpinilor patogene de SARS-CoV-2, dar previne și transmiterea variantelor foarte transmisibile, cum ar fi variantele Omicron”, raportează dr. Navin Varadarajan, de la Centrul de cancer M.D. Anderson, profesor de  inginerie chimică și biomoleculară.

„Livrarea NanoSTING la nivelul cavității nazale asigură activarea sistemului imunitar în compartimentul nazal și acest lucru, la rândul său, previne infecția cu aceste virusuri”.

După cum s-a văzut după recenta pandemie de Covid-19, dezvoltarea de tratamente disponibile pe piață care să contracareze virusurile respiratorii este o problemă în mare parte nerezolvată, cu un impact uriaș asupra vieții populației.

„Rezultatele noastre au arătat că administrarea intranazală a NanoSTING, este capabilă să provoace răspunsuri benefice ale interferonului de tip I și de tip III care sunt asociate cu protecția imunitară și beneficiul antiviral”, spune primul autor și asociat postdoctoral, Ankita Leekha.

Autorii mai arată că NanoSTING poate proteja împotriva tulpinilor de gripă sensibile și rezistente la Tamiflu, subliniind potențialul său ca terapie cu spectru larg.

„Capacitatea de a activa sistemul imunitar înnăscut prezintă o cale atractivă de oferi protecție populației împotriva mai multor virusuri respiratorii, variante virale și, de asemenea, de a minimiza transmiterea la persoanele vulnerabile”, a precizat Leekha.

Potrivit cercetătorilor, avantajul NanoSTING este acela că este necesară o singură doză, spre deosebire de antivirale precum Tamiflu, care necesită 10 doze.

Mecanismul de acțiune al NanoSTING este complementar vaccinurilor, anticorpilor monoclonali și antiviralelor, au remarcat autorii.

Nano STING-SN

În ciuda implementării cu succes a mai multor vaccinuri împotriva SARS-CoV-2, aceste vaccinuri necesită actualizări constante din cauza evoluției virale, plus că generația actuală de vaccinuri oferă doar o protecție limitată împotriva transmiterii SARS-CoV-2.

Intră în scenă NanoSTING-SN, un vaccin intranazal multi-antigen, care elimină replicarea virusului atât în plămâni, cât și în nări și are capacitatea de a proteja împotriva mai multor coronavirusuri și variante.

„Folosind mai multe modele preclinice, echipa a demonstrat că vaccinul candidat protejează gazda primară de boală atunci când este provocată de variante foarte patogene. În mod semnificativ, vaccinul previne, de asemenea, transmiterea variantelor extrem de transmisibile, cum ar fi variantele Omicron, la gazdele naive la vaccin”, a precizat prof. Varadarajan.

Autorii mai arată că vaccinul nazal a fost 100% eficient în prevenirea transmiterii COV Omicron la gazdele nevaccinate.

„Capacitatea de a proteja împotriva mai multor coronavirusuri și variante oferă potențialul interesant către un vaccin universal împotriva coronavirusurilor”, a indicat Leekha.

Potrivit cercetătorilor, capacitatea de a preveni infecțiile și transmiterea ar putea pune capăt în cele din urmă acestui ciclu de transmitere și evoluție virală la persoanele imunocompromise.

Un articol se intitulează „Un agonist STING cu nanoparticule intranazale protejează împotriva virusurilor respiratorii în modelele animale“, iar al doilea articol se intitulează „Vaccinul intranazal multi-antigen protejează împotriva provocării cu sarbecovirusuri și previne transmiterea în hamsteri“.

Ambele articole sunt publicate în revista Nature Communications.