Potrivit acestor oficiali, administrația Trump continuă, discret, cu aranjamentele privind crearea acestei alianțe cu șase state arabe din Golf, Egiptul și Iordania, scrie Adevărul.

Casa Albă își dorește o cooperare mai serioasă între statele menționate mai sus în ceea ce privește apărarea antirachetă, pregătirea militară, acțiunile antiteroriste și alte probleme, incluzând consolidarea relațiilor economice și diplomatice regionale. Mai mult, Casa Albă a confirmat că lucrează, de câteva luni, la un concept de alianță cu partenerii strategici din zonă.

Planul de a crea ceea ce oficiali ai Casei Albe și din Orientul Mijlociu au numit „NATO arab”, cu aliați musulmani suniți, va spori tensiunile dintre Statele Unite și Iran, două țări care au o relație din ce în ce mai conflictuală de la venirea lui Donald Trump în fruntea SUA.

Speranța administrației americane este aceea că inițiativa, cunoscută ca „Alianța Strategică a Orientului Mijlociu” (MESA), va fi discutată în cadrul unui summit, programat provizoriu la Washington, între 12 și 13 octombrie. 

Reamintim că primele vizite externe efectuate de Donald Trump în mandatul său au fost în Arabia Saudită și în Israel, doi aliați importanți ai SUA în regiune și care critică proiectarea puterii iraniene în zonă. Mai mult, în cadrul vizitei la Riad au fost semnate contracte semnificative de armament pe care SUA să-l livreze Arabiei Saudite. De asemenea, recent, la Declarația Finală a summit-ului NATO, țările membre tratează Iranul drept un actor care destabilizează Orientul Mijlociu.

Relațiile dintre SUA și Iran sunt marcate de tensiuni istorice ce datează de la începutul Războiului Rece, acestea înrăutățindu-se la finalul anilor ’70, când regele Iranului a fost înlăturat în urma revoluției din 1979 ce a culminat cu venirea la putere a liderului suprem, Ayatollah-ul Khomeini, care descria Statele Unite drept ”Marele Satana”, dar și cu criza ostaticilor în care diplomații americani de la Ambasada de la Teheran au fost ținuți prizonieri.

Sancțiunile americane impuse începând de atunci au cunoscut un moment de relaxare pe fondul acordului nuclear JCPOA din 2015, negociat de SUA, Germania, Franța, Marea Britanie, Rusia, China și Iran, dar denunțat de actualul președinte american.

Donald Trump a relevat o abordare intransigentă față de Iran încă de la debutul mandatului, abordare reluată inclusiv prin criticarea Teheranului de la tribuna ONU, prin retragerea SUA din acordul nuclear cu Iranul și, cel mai recent, prin dialogul violent de la distanță cu președintele iranian, Hassan Rouhani.

Săptămâna trecută, liderul de la Teheran a ținut să îi reamintească președintelui SUA că ”un război cu Iranul este mama tuturor războaielor”, în vreme ce Donald Trump a ripostat, avertizându-l pe omologul său, Hassan Rouhani, că va avea de suportat ”consecințe” dezastruoase dacă mai amenință SUA.