"Dacă cineva ar fi întrebat, la început, ce mă aștept să văd acolo, aș fi răspuns cu totul altceva și nu aș fi avut dreptate", a comentat David Barnes, biolog marin în cadrul British Arctic Survey, unul dintre co-autorii studiului publicat în jurnalul Current Biology.

La adâncimi mari sub calota glaciară antarctică, protejată de radiația solară, poate exista viață, însă biologii erau de părere că biodiversitatea ar fi redusă. Majoritatea ecosistemelor se ridică pe fundația organismelor capabile de fotosinteză, așa cum sunt planetele sau algele, iar în întunericul abisal nu ar trebui să existe suficiente surse de hrană pentru a susține o varietate mare de forme de viață.

Cercetătorii Gerhard Kuhn și Raphael Gromig, de la Institutul Alfred Wegener, au folosit apă fierbinte pentru a trimite o sondă prin 200 de metri de gheață sub banchiza Ekström, în 2018. Ei au fost surprinși de mostrele de nisip și mâl pe care le-au adus la suprafață după ce sonda a coborât încă 100 de metri până a ajuns la platoul marin.

Banchizele acoperă aproximativ 1,6 milioane de kilometri pătrați de ocean, iar ceea ce se află sub gheață ar putea fi cel mai puțin explorat habitat submarin de pe Terra.

Într-un mediu atât de întunecat și aparent ostil vieții, echipa a descoperit numeroase fragmente de organisme vii și a trimis mostrele culese lui David Barnes, pentru a le analiza.

Sub microscop, biologii au observat că fragmentele din mostrele culese provin de la creaturi diferite. David Barnes a identificat 77 de specii diferite, cu mult mai multe decât s-ar fi așteptat oricine să găsească. Biologul britanic recunoaște că la un moment dat se întreba dacă nu cumva era victima unei farse. "Am examinat mai multe fragmente de organisme decât ar fi fost de așteptat că ar putea proveni dintr-o singură sondare a platoului marin" în regiunea antarctică, a comentat el.

Numeroase dintre speciile identificate fac parte din clasa briozoarelor (nevertebrate mici, marine sau de apă dulce, care trăiesc fixate pe fundul apei sau pe obiecte din apă, alcătuind colonii cu aspect de mușchi), așa cum sunt Melicerita obliqua sau Paralaeospira sicula, printre altele. "Descoperirea faptului că viața poate fi atât de abundentă chiar și în astfel de condiții extreme reprezintă o surpriză de proporții și ne amintește cât de unică și specială este viața marină antarctică", a comentat Barnes pentru Live Science.

Faptul că sub banchiză există un ecosistem divers poate reprezenta o surpriză. Viața marină, în special organismele care trăiesc în colonii fixe și care se hrănesc prin filtrarea apei din jur, așa cum sunt briozoarele, bureții și meduzele, ar trebui, teoretic, să fie extrem de rare sub banchize. Aceste organisme se hrănesc cu alge, care la rândul lor au nevoie de lumina solară pentru a trăi și despre care se crede că sunt niște organisme mult prea delicate pentru a rezista la temperaturi de -2,2 grade Celsius.

Aceste nevertebrate se hrănesc însă cu microorganisme din clasa ciliatelor sau a dinoflagelatelor, ce sunt purtate sub banchiză de curenții oceanici. "Surpriza este că suficient de multe din aceste microorganisme ajung acolo dedesubt", a mai comentat Barnes.

Datarea cu carbon a fragmentelor de organisme descoperite arată că astfel de ecosisteme nu sunt deloc de factură recentă. "Deși trăiesc la 3 - 9 kilometri distanță de oceanul liber, sub banchiză, o astfel de oază de viață ar fi putut să aibă o existență continuă de 6.000 de ani", conform lui Gerhard Kuhn, coordonatorul echipei care a extras eșantionul de sub bachiză. Cele mai vechi resturi descoperite au aproximativ 5.800 de ani, dar biologii nu au datat deocamdată decât aproximativ 20 din sutele de fragmente descoperite.

"Ar putea fi cel mai netulburat habitat de pe Pământ", a declarat Barnes despre spațiul dintre limita inferioară a banchizei și platoul marin. Lipsa oricărei influențe externe ar putea explica diversitatea speciilor din acest ecosistem. Sub gheață, aceste forme de viață nu sunt expuse la furtuni și la alte pericole, a mai explicat biologul britanic.