Persoanele cărora le-a fost administrat acest candidat la vaccin, numit Ad26.ZIKV.001, în cadrul unui studiu clinic de faza 1, primul pas în procesul de cercetare și dezvoltare înainte de aprobarea Administrației pentru Alimente și Medicamente (FDA) din Statele Unite, au prezentat efecte secundare minime, au subliniat cercetătorii.

Un studiu clinic de faza a 2-a a vaccinului este deja în curs de desfășurare, potrivit producătorului, Janssen, companiile farmaceutice ale Johnson & Johnson.

Vaccinul face parte din platforma AdVac a companiei, utilizată de asemenea pentru dezvoltarea și producția vaccinurilor contra COVID-19, Ebola și HIV.

Zika se răspândește la om prin înțepătura țânțarilor infectați, precum și prin contact sexual, potrivit Centrelor americane pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC).

Cea mai recentă epidemie provocată de acest virus a avut loc în 2015-2016, când peste 700.000 de cazuri au fost raportate în Americi, dintre acestea peste 200.000 în Brazilia, conform estimărilor CDC.

Nu au mai fost raportate cazuri noi în zonele continentale ale Statelor Unite din mai 2019, însă afecțiunea este considerată endemică în Puerto Rico, unde aproximativ o sută de cazuri sunt identificate anual, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

În plus, extinderea geografică a teritoriului țânțarului Aedes aegypti, răspunzători de răspândirea virusului, în zone unde imunitatea la nivel de populație este redusă prezintă un risc considerabil pentru viitoare epidemii, au notat autorii noului studiu.

Virusul cauzează în general simptome ușoare, similare celor caracteristice gripei, însă în cazul în care femeile gravide sunt infectate copiii lor au un risc mare de a prezenta microcefalie și alte malformații congenitale, denumite generic Sindromul Zika congenital.

Pentru acest studiu, cercetători din Olanda de la Janssen Vaccines and Prevention și de la Beth Israel Deaconess Medical Center din Boston, Statele Unite, au administrat în mod aleatoriu unui număr de o sută de subiecți sănătoși fie una sau două doze de vaccin, fie un placebo, în vederea evaluării siguranței și eficacității.

Ambele regimuri terapeutice s-au dovedit sigure, provocând doar reacții ușoare până la moderate la locul injectării, au notat cercetătorii.

În plus, ambele regimuri terapeutice au indus răspunsuri imunitare persistente cu efect de neutralizare, ceea ce înseamnă că au stimulat sistemul imunitar al subiecților să producă celule care au fost capabile să lupte cu succes împotriva virusului, au precizat oamenii de știință.

Aceste răspunsuri imunitare au fost identificate un an mai târziu la cel puțin 80% dintre participanții cărora le-au fost administrate două doze.

Administrarea unei singure doze a produs răspunsuri imunitare ''mai reduse în comparația cu strategiile cu două doze'', dar s-a dovedit că anticorpii au rezistat un an și astfel ''poate fi un instrument util pentru a reduce viitoarele epidemii de Zika'', au adăugat cercetătorii.

Virusul Zika, transmis prin mușcătura țânțarului tigru (Aedes aegypti), a fost identificat pentru prima oară în Uganda, în 1947, la maimuțe, de către un grup de medici care monitorizau febra galbenă. La oameni a fost descoperit în 1952, în Uganda și în Tanzania. În anii '60-'70, infecții sporadice la oameni au fost identificate în Africa și Asia, de obicei cu manifestări ușoare de boală, conform site-ului OMS, https://www.who.int/.

Conform OMS, până în prezent, un total de 86 de țări și teritorii au raportat dovezi ale infecției cu Zika transmisă de țânțari.