Evenimentele de comemorare a atacurilor de la Paris

În urmă cu un an, buchetele de flori acopereau petele de sânge din fața barului Carillon, situat la o intersecție liniștită din apropierea Senei. Acum, trotuarele sunt din nou ocupate de scaune, mese și de francezi care râd copios, departe de imaginea morților întinși pe caldarâm la 13 noiembrie 2015.

Duminică, vor avea loc mai multe evenimente discrete de comemorare, iar francezii au fost rugați să lase o lumânare aprinsă la fereastră pentru a-și aminti de cele 130 de victime ale atentatelor sângeroase care au vizat sala de concerte Bataclan, șase baruri și restaurante din Paris, precum și Stade de France.

Prima comemorare oficială a victimelor va avea loc vineri noapte la Stade de France, unde o persoană și-a pierdut viața anul trecut, atunci când avea loc un meci între echipele naționale din Franța și Germania. Acum, Franța va juca o partidă cu Suedia. Un minut de reculegere va avea loc înainte de meciul de pe Stade de France, la care va asista și președintele Francois Hollande.

Însă, poate cel mai important tribut pentru victimele atentatelor va avea loc duminică în sala de concerte Bataclan. Acolo, 90 de tineri au fost masacracți de jihadiști în urmă cu un an, în timp ce asistau la un concert al trupei Eagles of Death Metal.

Bataclan își va redeschide porțile pentru prima dată în ajunul comemorării atacurilor, cu un concert al lui Sting. Nu va exista nicio ceremonie oficială, însă redeschiderea sălii de concerte este văzută drept cel mai potrivit omagiu pentru cei care și-au pierdut viața în urmă cu un an și un semn de normalitate, de recuperarea a acelui ”joie de vivre”.

Toate biletele au fost vândute la doar jumătate de oră de la punerea în vânzare, iar cele mai multe au fost achiziționate de rudele victimelor de la Bataclan.

Duminică dimineață vor avea loc mai multe ceremonii de comemorare a victimelor terorismului la Stade France, precum și la cele șase baruri vizate de jihadiști - Le Petit Cambodge, Le Carillon, Cafe Bonne Biere, La Casa Nostra, La Belle Equipe și Comptoir Voltaire.

De asemenea, o placă comemorativă cu numele victimelor va fi inaugurată la fiecare restaurant atacat de jihadiști.

Toate ceremoniile de comemorare vor fi conduse de președintele Francois Hollande și de primarul parizian Anne Hidalgo.

”Pentru a respecta poziția familiilor, toate ceremoniile vor fi discrete”, se arată într-un comunicat al Palatului Elysee.

Cum s-a schimbat societatea franceză la un an de la Bataclan

Militarii înarmați până în dinți patrulează în continuare în apropierea atracțiilor turistice și sunt o amintire vizibilă a noii realități din societatea franceză, după ce jihadiștii au atacat în urmă cu un an inima metropolei cosmopolite - Paris.

La sfârșitul vacanței de vară, autoritățile franceze au anunțat că elevii vor trebui să simuleze evacuarea în cazul unui atac terorist în toate școlile publice. Nimeni nu și-ar fi imaginat în urmă cu un an că elevii vor învăța la școală cum să scape vii dintr-un atac jihadist, însă aceasta este realitatea din societatea franceză, iar părinții au acceptat amenințarea continuă.

În fața noilor amenințări, statul francez a adoptat măsuri de securitate mai dure - de la creșterea implicării militare în lupta cu jihadiștii Statului Islamic din Siria și până la implementarea unor măsuri drastice în lupta cu extremiștii din Franța.

După atacurile jihadiste, Francois Hollande a declarat stare de urgență, iar aceasta este în vigoare și astăzi. Francezii și-au petrecut aproape un an sub un asediu al amenințării teroriste, care nu a pus însă capăt organizării unor noi atentate. 

În ultimul an, francezii au fost loviți de noi atentate teroriste. Un număr de 86 de persoane și-au pierdut viața chiar de ziua națională, în timp ce urmăreau focurile de artificii și sărbătoreau pe promenada din Nisa. 14 iulie trebuia să fie o sărbătoare pentru francezi, dar a devenit o nouă zi de comemorare a persoanelor ucise de terorism, după ce un jihadist a intrat cu un camion în mulțimea de pe promenanda aglomerată.

Toate moscheele suspectate că propagă un discurs al urii au fost închise de autoritățile unui stat laic, în vreme ce peste 4.000 de operațiuni anti-teroriste au avut loc sub umbrela stării de urgență, care oferă polițiștilor posibilitatea de a organiza percheziții asupra unor locuințe în mijlocul nopții și de a reține suspecți fără aprobarea prealabilă a unei instanțe.

Doar o optime din raidurile anti-teroriste au dus la arestarea unor suspecți, iar o comisie parlamentară a concluzionat că aceste operațiuni sunt necesare, dar limitate.

O coaliție de activiști pentru drepturile omului a stabilit în luna iunie că raidurile autorităților franceze reprezintă o lovitură gravă pentru libertățile individuale.

De asemenea, activiștii au atras atenția asupra agravării stigmatizării unei părți din populație, adică a celor cinci milioane de musulmani care se simt vizați direct de noile măsuri de securitate.

Și judecătorii s-au ales cu puteri mai mari, iar o nouă legislație le permite să-i condamne pe extremiștii găsiți vinovați pentru terorism la până la 30 de ani în spatele gratiilor. Anterior, pedeapsa maximă pentru extremiști se ridica la zece ani de închisoare.

Numărul proceselor de terorism din instanțele franceze s-a triplat în ultimul an și a ajuns la 350 de noi cazuri judecate.

În penitenciare, deținuții considerați radicali islamiști sunt acum ținuți în izolare pentru a preveni cazuri de convertire sau propagandă jihadistă.

Sociologul Michel Wieviorka a avertizat că un nou clivaj se dezvoltă în societatea franceză înainte de alegerile prezidențiale de anul viitor.

Pe de-o parte, există ”un apel pentru creșterea securității și implementarea unor noi măsuri excepționale”, însă există și cei care cer "respectarea statului de drept și a libertăților individuale”. Acest clivaj este observat cu ușurință în mediul politic, unde executivul socialist susține că arsenalul stării de urgență este complet. Însă, politicienii de centru-dreapta militează în favoarea unor puteri mai mari pentru forțele de securitate, noi penitenciare și creșterea numărului de polițiști.

În acest moment, politicienii de centru-dreapta sunt creditați cu cele mai mari șanse pentru a câștiga alegerile prezidențiale.

Nicolas Sarkozy a propus chiar detenție preventivă pentru toate persoanele suspectate de radicalism religios de către forțele de securitate, chiar dacă nicio infracțiune nu a avut loc.

”Societatea franceză este într-o situație fără precedent de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial. Nu este nici război, dar nici pace. Vom avea nevoie de timp pentru a trece peste această situație și a evalua consecințele”, a declarat sociologul Gerome Truc.

Sursa: Digi24