Mii de oameni, de la membri ai parlamentelor din întreaga lume până la foști câștigători, pot să propună candidați.

Nominalizările, care se închid duminică, nu implică o aprobare din partea comitetului Nobel.

Parlamentari norvegieni l-au nominalizat pe eventualul laureat în fiecare an din 2014, cu excepția anului 2019, a declarat Henrik Urdal, directorul Institutului de Cercetare a Păcii din Oslo. "Modelul din ultimii ani este pur și simplu uimitor".

Comitetul Nobel norvegian, care decide cine câștigă premiul, nu comentează cu privire la nominalizări, păstrând secrete timp de 50 de ani numele celor care nominalizează și pe ale nominalizaților care nu au primit premiul.

 Dar cei care propun candidații pot alege să-și dezvăluie nominalizările.

Potrivit unui sondaj Reuters realizat în rândul parlamentarilor norvegieni, printre candidați se numără Thunberg, Navalnîi, OMS și programul său COVAX pentru a asigura accesul echitabil la vaccinurile COVID-19 pentru țările sărace.

Thunberg a fost numită drept unul dintre "cei mai importanți purtători de cuvânt în lupta împotriva crizei climatice", grupul de sprijin pe care l-a co-fondat, Fridays for Future, primind și el aprobarea.

Navalnîi, propus de academicieni ruși, a fost nominalizat pentru "eforturile sale pentru o democratizare pașnică a Rusiei" de către fostul ministru norvegian Ola Elvestuen.

Lupta împotriva COVID-19 este în prim-plan, incluzând o nominalizare pentru Alianța Globală pentru Vaccinuri și Imunizare (GAVI).

Alte nume sunt activiștii belaruși Svetlana Tsihanovskaia, Maria Kolesnikova și Veronika Țepkalo pentru "lupta lor pentru alegeri corecte și pentru inspirație în rezistența pașnică", a declarat unul dintre promotorii acestor nominalizări, Geir Sigbjoern Toskedal.

Un altul, Jette Christensen, a nominalizat Comitetul maghiar de la Helsinki, un grup pentru drepturile omului, și IUSTITIA, un grup de judecători polonezi care apără drepturile civile.

"Nominalizarea mea în acest an este ... pentru lupta pentru conservarea democrației ca formă de guvernare în Europa", a spus Christensen.

Libertatea de informare este o temă recurentă, incluzând printre nominalizați Comitetul pentru protecția jurnaliștilor (CPJ) din SUA; fostul jurnalist de la Charlie Hebdo Zineb el Rhazoui; site-ul de știri Hong Kong Free Press, Fact-Checking Network din SUA și Reporteri fără frontiere (RSF) din Paris.

Printre nominalizați se mai află fostul președinte american Donald Trump, NATO și agenția ONU pentru refugiați (UNHCR).

De asemenea, pe listă figurează activista marocană Aminatou Haidar, pentru campaniile sale pașnice pentru o Sahara occidentală independentă, Stația Spațială Internațională și Organizația Mondială a Mișcării Cercetășești (WOSM).

Alte propuneri ale parlamentarilor norvegieni includ mișcarea internațională împotriva inegalităților rasiale Black Lives Matter (BLM), readusă în atenție anul trecut după moartea afro-americanului George Floyd, și fondatorul controversat al Wikileaks Julian Assange.

Laureatul 2021 va fi anunțat în octombrie. În 2020, premiul a fost acordat Programului Alimentar Mondial.

Sursa:Agerpres