În intervenția sa, Jeroen Lenaers (grupul PPE) a spus că activarea directivei europene privind protecția temporară este un prim pas necesar, dar el este insuficient. În opinia sa, va fi nevoie de o manieră structurată de acordare a ajutorului european pentru refugiați. Colegul său de grup politic Andrius Kubilis a subliniat că ''este nevoie de un embargou total asupra economiei ruse'', întrucât obligația UE este de a ''opri acest război''.

''Trebuie ca UE să devin vizibilă, trebuie ca cetățenii să vadă că UE îi ajută. Războiul are multe implicații, dar în primul rând trebuie să ne gândim la oameni, să vorbim despre refugiați, să găsim soluții, pentru că este vorba despre femei și copii care așteaptă ore în șir în condiții groaznice pentru a părăsi Ucraina'', a spus eurodeputatul român Siegfried Mureșan (PPE).

El a adăugat că este nevoie de sprijin imediat pentru refugiați. ''Trebuie să înțelegem că acest este începutul și nu sfârșitul și că avem nevoie de infrastructură bună pentru a ajuta chiar și luni de zile dacă va fi nevoie'', a spus Mureșan. În opinia sa, o prioritate va trebui să fie asigurarea școlarizării pentru copii ucraineni refugiați, el insistând că este nevoie ca UE să se asigure că cetățenii ucraineni primesc protecția necesară în statele membre.

Pietro Bartolo (grupul S&D) a afirmat că UE ''nu era pregătită pentru un conflict la frontierele sale și să primească un număr atât de mare de refugiați, dar cel puțin UE a dat dovadă de solidaritate și unitate'', făcând un apel la combaterea oricărei discriminări a refugiaților care fug din Ucraina.

Eurodeputatul român Dan Nica (grupul S&D) a atras atenția asupra situației grave a refugiaților, în particular la frontiera dintre Ucraina și România. ''O femeie a murit pentru că, după trei zile de stat în frig, a trebuit să aștepte încă o zi la frontieră. Iată încă o dovadă a nedreptății făcute României prin faptul că nu este în Schengen, iar cineva ar trebui să poarte o responsabilitate pentru asta, chiar și morală'', a spus el.

Sophia In'T Veld (grupul Renew) a felicitat Polonia, România, Slovacia și Ungaria pentru modul în care au gestionat până acum venirea valului masiv de ucraineni care fug de război. ''Oamenii și autoritățile din aceste țări fac o treabă incredibilă'', a spus eurodeputata olandeză. Ea a cerut ca Agenția europeană pentru poliția de frontieră și garda de coastă (Frontex) și Agenția europeană pentru azil să fie implicate în operațiunile de la frontiere privind refugiații ucraineni și a făcut un apel către Parlament și Consiliul UE pentru a conveni o foaie de parcurs referitoare la o nouă politică privind azilul.

Eurodeputata spaniolă Dina Riba I Giner (grupul Verzilor) a susținut că este nevoie de o politică de azil europeană care să pună accentul în primul rând pe solidaritate.

''Activarea mecanismului de protecție temporară nu trebuie să ne facă să deschidem ușa traficanților de persoane și infractorilor'', a afirmat Annalisa Tardino, membră a grupului Identitate și Democrație. Potrivit acesteia, criza refugiaților ucraineni arată în mod clar că actuala politică a UE privind migrația și azilul este total ineficientă.

Din partea grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), Witold Waszczykowski a opinat că cea mai controversată chestiune este asistența umanitară care trebuie să ajungă în Ucraina. ''Trebuie să depunem toate eforturile pentru a aduce ajutoarele umanitare în Polonia, dar să evităm situația prin care să creăm niște tabere unde să stea refugiații, vezi experiențele Turcia și Liban'', a atenționat el.

Potrivit lui Nikolaj Villumsen, reprezentant al grupului Stângii, milioane de ucraineni fug de războiul pornit de Vladimir Putin și UE trebuie să se asigure că toți primesc ajutor. ''Nu este o sarcină pe care o putem delega doar țărilor membre vecine cu Ucraina; povara trebuie să fie împărțită'' între toate statele membre, a afirmat Villumsen.

Comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson a cerut o deschidere a coridorului umanitar pentru ca oamenii să poată pleca din calea războiului.

''Am fost recent la frontiera dintre România și Ucraina, la vama Siret. Am vorbit cu un voluntar român, l-am întrebat 'De ce ești aici?'. Mi-a răspuns: 'Pentru că suntem toți ființe omenești'. De acest fel de solidaritate și unitate este nevoie în continuare'', a afirmat ea.

Reprezentanta executivului UE a ținut să remarce că directiva privind protecția temporară nu a fost utilizată deloc în 20 ani, iar activarea ei acum este un moment unic și istoric. ''Trebuie să recunoaștem magnitudinea provocării și să facem ceea ce este corect.

Este clar că oricui fuge de război trebuie să i se permită accesul în UE. Statele membre fac tot posibilul pentru a-i primi. În 12 zile Uniunea Europeană a primit 2 milioane refugiați, număr egal cu cât a primit în 2015 și 2016 împreună'', a subliniat comisarul european.

În opinia sa, o atenție specială va trebui acordată copiilor ucraineni refugiați din calea războiului, întrucât ei trebuie să-și poată continua studiile.

''Aceasta nu se va termina în curând. (Președintele rus Vladimir) Putin duce un război fără remușcări, reținere sau milă'', a insistat comisarul european pentru afaceri interne.

În baza activării directivei privind protecția temporară, cetățenii ucraineni și persoanele rezidente în Ucraina, precum și membrii familiilor lor, strămutați din cauza conflictului vor fi eligibili pentru protecție în Uniunea Europeană. Cetățenii non-ucraineni și apatrizii rezidenți legali în Ucraina care nu pot reveni în țara sau în regiunea de origine, precum solicitanții de azil sau beneficiarii de protecție internațională și membrii familiilor lor vor primi de asemenea protecție în Uniunea Europeană.

Celelalte persoane care se află în Ucraina pentru scurtă ședere și care pot reveni în siguranță în țările de origine nu sunt vizate de această protecție temporară în UE. Totuși, lor trebuie să li se permită acces în UE pentru tranzit către țările lor de origine. Protecția va fi valabilă timp de un an, dar poate fi prelungită cu doi ani în funcție de o decizie din partea statelor UE.

Directiva privind protecția temporară a fost concepută în mod special pentru a acorda protecție imediată persoanelor în nevoie și elaborată după destrămarea fostei Iugoslavii, dar nu a fost utilizată niciodată până acum.

Potrivit Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiați, marți a fost atins pragul de două milioane de persoane care au fugit de războiul din Ucraina începând din 24 februarie.