Documentul a fost elaborat de Agenția de Mediu din Austria și prezentat pe 2 iulie, în cadrul unui eveniment public. Acesta identifică principalele lacune ale sistemului național de monitorizare și raportare a GES din Moldova, menționează sursa citată. 

„Avem un sistem robust și performant de monitorizare a emisiilor de GES, iar cu ajutorul partenerilor de dezvoltare vom asigura durabilitatea proceselor. Vrem să ne asigurăm că Agenția de Mediu dispune de capacitatea și de toate instrumentele necesare, precum și de informația relevantă din toate sursele”, potrivit Valentinei Țapeș, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM).

Sistemul de monitorizare și raportare a emisiilor de GES a fost instituit în 2018, potrivit angajamentelor în cadrul Acordului de Asociere cu UE și al Acordului de la Paris. Sistemul constă din inventarul național al emisiilor de GES, comunicarea națională și raportul bienal actualizat, care începând cu 2024 va fi înlocuit cu raportul bienal de transparență, în conformitate cu Cadrul de Transparență Îmbunătățit al Acordului de la Paris.

Inventarul detaliază emisiile directe de GES în sectoarele: energetic; procese industriale și utilizarea produselor; agricultură; utilizarea terenurilor, schimbarea categoriei de folosință a terenurilor și silvicultură; managementul deșeurilor. De asemenea, inventarul conține lista de gaze cu efect de seră, evoluția cărora este monitorizată și lista instituțiilor care furnizează informații.

Foaia de parcurs prevede stabilirea la nivel legislativ a obligației de a oferi informații relevante tuturor emițătorilor de GES, îmbunătățirea procesului de gestionare și arhivare a datelor, implicarea experților în colectarea datelor și instruirea specialiștilor din diverse instituții, precum și îmbunătățirea sistemului de asigurare a calității.  

În perioada 1990-2016, în țara noastră, emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut cu aproape 70%, în special din cauza crizei economice prelungite. Emisiile din sectorul energetic s-au redus cu aproape 73%, în cel industrial – cu 51,5%, agricultură – cu 53,5%, utilizarea terenurilor – cu aproape 40%, iar managementul deșeurilor cu 3,6%.