Pe 17 februarie, Comisia Europeană a aprobat suspendarea transmisiunilor postului rus RTR Planeta în Lituania. Este vorba de postul internațional al televiziunii publice ruse VGTRK, care efectuează transmisiuni în întreaga lume, scrie voxeurop.eu. În noiembrie 2016, autoritățile lituaniene au acuzat acest post de instigare la ură: în unele emisiuni au fost proferate amenințări cu o intervenție militară rusă împotriva unor state, inclusiv în țările baltice, și au fost evocate acte de violență împotriva a numeroase țări. Uniunea Europeană a observat acum “probe suficiente” care justifică suspendarea emisiei acestui post tv timp de trei luni.

Toate televiziunile care transmit în spațiul Uniunii Europene trebuie să respecte normele prevăzute în directiva privind serviciile media audiovizuale din anul 2010, care permit autorităților naționale să îi sancționeze pe cei care promovează tipuri de discurs ce instigă la ură, adică îndemnurile publice la ură și violență contra indivizilor și grupurilor din cauza caracteristicilor etnice, naționale sau religioase ori pe criterii de gen. Întreruperea emisiilor este permisă doar în cazul încălcării explicite, în mod îngrijorător și grav a normelor.

Chiar în aceste săptămâni, Parlamentul European dezbate revizuirea acelei directive, situație care ar trebui să ia în considerare unele schimbări produse în ultimii ani – oferindu-se, spre exemplu, o atenție sporită conținutului transmis prin YouTube și prin alte platforme digitale. În privința formelor de instigare la ură, noua directivă ar trebui să extindă definiția, incluzând cazuri de instigare la ură și la violențe împotriva persoanelor sau grupurilor din cauza orientării sexuale, dizabilităților sau vârstei.

Precedentele

În anul 2015, Lituania suspendase deja emisia postului RTR Planeta timp de câteva luni și, inclusiv în acel caz, măsura de sancționare primise aprobarea Comisiei Europene. Totuși, cazul Lituaniei nu este unul izolat: în ultimii ani, au fost numeroase situații de suspendare a emisiilor posturilor ruse în Europa de Est. Spre exemplu, postul RTR Planeta fusese interzis câteva luni și în Letonia, în timp ce, în 2015, Republica Moldova suspendase Rossiya 24, aparținând aceluiași grup editorial, și amendase numeroase alte canale în limba rusă; chiar și autoritățile ucrainene au interzis, în ultimii ani, transmisiunile a numeroase posturi ruse.

În toate aceste țări, televiziunile care au avut emisiile suspendate au fost acuzate de răspândirea propagandei ruse și de acte de instigare la ură și violență. Prin difuzarea de informații tendențioase, distorsionate sau false, ar fi încercat să manipuleze opinia publică și să alimenteze tensiuni între comunitățile rusofone și alte comunități din țările respective. Etnicii ruși reprezintă aproximativ 26% din populația Letoniei, 6% din cea a Lituaniei și 10% din cea a Republicii Moldova, iar prezența unor comunități consistente ruse și rusofone a fost utilizată de Rusia pentru a justifica activitățile sale în Ucraina și Transnistria.

Este clar că suspendarea în întregime a emisiilor unor companii media de către autorități nu se produce doar în Europa, dar întreruperea posturilor ruse în Lituania și Letonia reprezintă ceva inedit pentru Uniunea Europeană, ce revendică puternic protejarea pluralismului mijloacelor de informare. Unul dintre rarele precedente a fost suspendarea emisiei postului Al Manar, o televiziune care are legături cu mișcarea șiită libaneză Hezbollah, o decizie luată autonom de unele state membre UE înainte de introducerea directivei europene care interzice actele de instigare la ură și violență prin televiziune.

Ce este nou

În ultimii ani, acțiunile europene împotriva mesajelor de instigare la ură lăsaseră în ultimul rând mijloacele tradiționale de comunicare. În schimb, s-au concentrat pe difuzarea mesajelor de ură și violență prin Internet, în special pe rețelele de socializare online, și, de fapt, codul de conduită contra instigării la ură din mai 2016 a fost elaborat de Uniunea Europeană împreună cu marile companii digitale, nu prin consultare cu presa scrisă și cu televiziunile.

În noiembrie 2016, Comisia Europeană a dedicat reuniunea anuală pe tema drepturilor fundamentale pluralismului mijloacelor de informare: cu acea ocazie, dar și în alte cazuri, instituțiile de presă și jurnaliștii au fost considerați ținte ale actelor de instigare la ură, nu ca posibili promotori. În rest, Uniunea Europeană a criticat frecvent actele de reprimare a jurnaliștilor, închiderea sau suspendarea activităților instituțiilor media în țări cu sisteme autoritariste sau semiautoritariste. Tocmai pentru a descuraja eventualele abuzuri, noua directivă europeană pe tema serviciilor media audiovizuale prevede că sancțiunile împotriva instituțiilor de presă care instigă la ură să fie stabilite de autorități independente, nu de organisme politice.

Suspendarea postului RTR Planeta în Lituania marchează și o altă noutate în acțiunile europene de contracarare a instigărilor la ură. Până acum, Uniunea Europeană urmărea în principal atacurile împotriva indivizilor și minorităților etnice sau religioase: dacă urmărim activitățile Parlamentului European, de identificarea actelor de instigare la ură s-au ocupat în principal intergrupurile parlamentare pentru diversitate și combaterea rasismului (ARDI), pentru combaterea antisemitismului (WGAS) și pentru drepturile persoanelor LGBT. Dimpotrivă, în cazul țărilor baltice, obiectivele actelor de instigare la ură promovate de televiziunile ruse erau state întregi sau grupuri etnice.

O schimbare împărtășită?

Rămâne de văzut cât de mult este susținută decizia Uniunii Europene de a începe contracararea propagandei ruse transmisă prin televiziuni. Date fiind caracteristicile lor, este normal ca statele baltice să fie preocupate și active în această privință. Aprobarea pentru suspendarea emisiei postului RTR Planeta a venit chiar din partea comisarului european eston, Andrus Ansip. Iar majoritatea clară a europarlamentarilor din Estonia, Letonia și Lituania a votat în favoarea Rezoluției din 23 noiembrie 2016 care vizează denunțarea și contracararea propagandei împotriva Uniunii Europene, în special a celei de origine rusă.

Aceeași rezoluție a generat totuși diviziuni clare în interiorul Uniunii Europene: majoritatea parlamentarilor din fiecare stat central și est-european au votat în favoarea ei (cu excepția Bulgariei), în timp ce în restul Europei au prevalat voturile împotrivă. Este clar că există divergențe, dar la nivel european dezbeterea pe tema actelor de instigare la ură promovate de mijloacele de informare tradiționale rămâne încă, în mare parte, să se desfășoare. O primă ocazie ar putea fi discutarea noii directive pe tema serviciilor media audiovizuale, de care se va ocupa Parlamentul European în una din următoarele sesiuni plenare.

Pentru confirmarea amplorii și complexității dezbaterii în curs, a intervenit o declarație a Federației Europene a Jurnaliștilor (EFJ), care a criticat clar rezoluția parlamentară din 23 noiembrie. Potrivit secretarului general al EFJ, "este iresponsabil ca organismele de informare ruse să fie asimilate unor grupuri teroriste precum Stat Islamic. Este iresponsabil ca mijloacele de informare ruse să fie considerate la fel cu cele aflate sub controlul Kremlinului. Raportul creează confuzie între comunicarea strategică, propaganda de stat, propaganda teroristă, contrapropaganda și informarea independentă".

Acest material publicistic a fost produs în cadrul proiectului Parlamentul Drepturilor, cofinanțat de Uniunea Europeană. Osservatorio Balcani e Caucaso Transeuropa își asumă responsabilitatea pentru conținut, fără a reflecta în niciun fel poziția Uniunii Europene.