Acestea fie sperie populația, prezentând valorile europene ca fiind total diferite de cele locale, fie exagerează cu laudele privind modul de viață îndestulat al țărilor membre ale Uniunii. Care este rolul presei în dezbaterea publică privind apropierea de Uniunea Europeană și cum reflectă mass-media europeană procesele comunitare, a aflat colega noastră, Natalia Zaharescu, în cadrul unei vizite de studiu în Republica Cehă.

În contextul în care în țările membre ale Uniunii Europene există un val puternic de euro-scepticism, dar și de indiferență față de noutățile care vin dinspre Bruxelles, mass-media se vede nevoită să convingă publicul european că legile adoptate la nivel comunitar au impact asupra realităților interne, după cum ne-a comunicat Silvie Houskova, reporter la ziarul praghez ”Hospodarske Noviny” (”Știri Economice”).

”Pentru cetățenii europeni, Europa, Bruxellesul, sunt plictisitoare. Ei cred că ce se discută acolo nu are impact asupra noastră, dar este o părere falsă. Și lucrul nostru este să le arătăm oamenilor care este importanța a ceea despre ce se discută la Bruxelles”, a declarat Silvie Houskova.

Și reprezentanța Comisiei Europene la Praga se confruntă cu lipsa de interes a populației față de politica la nivel comunitar, astfel încât, pe lângă comunicarea cu presa, sunt organizate dezbateri, mai ales pentru elevi și studenți, a subliniat Karolina Kottova, de la departamentul de relații cu mass media.

”Încercăm să lucrăm cu majoritatea populației. Ieșim din birouri și mergem în școli, ca să creștem gradul de conștientizare referitor la procesele europene, pentru că este o realitate cotidiană. Pentru că, în final, vocea majorității este cea care decide cum vor evolua lucrurile”, a menționat Karolina Kottova.

Pe de altă parte, presa nu trebuie să slăbească presiunile asupra politicienilor locali, care, nu în puține cazuri, se abat de la normele europene sau renunță la unele reforme promise, ne sugerează Jan Lopatka, corespondent Reuters pentru Cehia și Slovacia.

”În procesul de aderare la Uniunea Europeană s-a făcut o presiune considerabilă asupra politicienilor din Cehia, fapt ce i-a determinat să se poarte mai bine. Ceea ce a fost dezamăgitor pentru noi, este că odată cu aderarea, supravegherea UE nu mai este atât de strică, iar politicienii locali își permit unele abateri. Apartenența la UE nu vă va apăra țara de guverne proaste sau corupte, deci presa și cetățenii trebuie să mențină presiunea”, a subliniat Jan Lopatka.

Dar cum ar trebui să scrie presa din Republica Moldova despre procesul de apropiere față de Uniunea Europeană, în contextul în care informațiile apar, uneori prin filieră politică, exagerate pro sau contra? Moderat și echidistant, ne răspunde Alexandru Eftode, corespondent al serviciului român al postului de radio Europa Liberă, cu sediul la Praga. Alexandru realizează un proiect dedicat țărilor recent intrate în Uniunea Europeană, adică în ultimii 10 ani, în care arată care sunt realitățile și cum s-au schimbat acestea odată cu aderarea la UE.

”Realitatea din UE, pe care am văzut-o eu, este foarte complexă, sunt țări normale, nu-i raiul pe pământ. În țări ca Moldova, Ucraina, Georgia există o parte a societății care se uită încolo, o parte care se uită încoace. Când te uiți încolo vezi conflicte, războaie, de la căderea Uniunii Sovietice până acum. Și te uiți dincoace și e greu, e complicat, dar totuși, parcă-i mai multă lumină. În proiectul acesta n-am căutat să laud Uniunea Europeană, pentru că multe lucruri, dimpotrivă, nu-s de laudă. Eu cred că noi, ca jurnaliști, trebuie să ne facem meseria bine, onest, să nu ne fie rușine după asta”, a declarat Alexandru Eftode.

Republica Cehă a aderat la Uniunea Europeană în 2004. Cu o populație de peste 10 milioane de locuitori, Cehia avea înainte de aderare un Produs Intern Brut de aproximativ 60 de miliarde de euro. În prezent PIB-ul Cehiei se ridică la 160 de miliarde de euro, țara situându-se în topul celor mai dezvoltate 50 de țări din lume.

Acest material este publicat în cadrul proiectului  “Campanii de advocacy pentru asigurarea transparenței proprietății media, a accesului la informație, promovarea valorilor și integrării europene”, implementat de CJI, care la rândul său face parte din proiectul „Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova”, implementat de FHI 360. Elaborarea acestui material este posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate în cadrul materialului aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția USAID sau Guvernului SUA.