Această acțiune juridică se bazează pe o cauză inițiată de UE în iunie 2018.

Prin acest demers, UE extinde și aprofundează în mod semnificativ domeniul de aplicare al acțiunii sale în cadrul OMC împotriva măsurilor luate de China privind transferurile forțate de tehnologie. Această acțiune vine ca urmare a unor noi constatări privind incompatibilitatea măsurilor adoptate de China pentru aprobarea investițiilor și protecția drepturilor de proprietate intelectuală ale întreprinderilor străine cu normele multilaterale convenite.

'Nu putem tolera ca întreprinderile din UE să fie nevoite să renunțe la tehnologii valoroase în schimbul realizării de investiții în China. Această situație contravine în mod flagrant normelor pe care China s-a angajat să le respecte în momentul aderării la OMC. Astăzi, inițiem o acțiune juridică mai amplă și mai sistemică împotriva acestor practici ilegale, deoarece considerăm că este vorba de o problemă majoră ce afectează întreprinderile europene care desfășoară activități comerciale în China. Este o chestiune care poate și trebuie să fie soluționată într-un cadru internațional și multilateral', a declarat comisarul pentru comerț, Cecilia Malmstrom.

În cererea sa revizuită adresată OMC, UE denunță legislația chineză care reglementează: aprobarea investițiilor în domeniul vehiculelor electrice (autovehicule alimentate cu tipuri noi de energie) și al biotehnologiei (semințe de cultură), domenii ce fac parte din sectoarele strategice ale planului 'Made in China 2025' și aprobarea întreprinderilor comune în diverse sectoare întrucât impune cerințe de performanță întreprinderilor străine care desfășoară activități în China și restrânge libertatea economică și contractuală a întreprinderilor străine în ceea ce privește investițiile și transferurile de tehnologie.

Așa-numitele cerințe de performanță obligă sau determină întreprinderile europene să își transfere tehnologiile către întreprinderi comune înființate împreună cu parteneri din China, în schimbul aprobărilor administrative necesare acordate de autoritățile chineze. Întreprinderile străine sunt obligate, de asemenea, să desfășoare activități de cercetare și dezvoltare în China.

La momentul aderării la OMC, China s-a angajat să nu impună cerințe de performanță în schimbul aprobării investițiilor și să mențină libertatea contractuală a întreprinderilor în China, în special în contextul investițiilor și al transferurilor de tehnologie. Prin urmare, UE susține că actualele măsuri de politică ale Chinei încalcă angajamentele legale asumate de această țară. 

Măsurile contestate joi completează chestiunile vizate de UE în cadrul primei sale acțiuni juridice inițiate în iunie 2018. Cererea anterioară viza anumite dispoziții ale Regulamentului privind importul și exportul de tehnologie ('TIER') și ale Regulamentului privind punerea în aplicare a Legii privind întreprinderile comune cu participare chineză și străină la capital ('Regulamentul JV'), deoarece contravin normelor OMC privind tratamentul egal pentru întreprinderile naționale și străine și restrâng în mod nejustificat drepturile întreprinderilor din UE, printre altele în ceea ce privește brevetele.

Sursa: AGERPRES