Consiliul adoptă Directiva privind eficiența energetică

În ceea ce privește directiva privind eficiența energetică, Consiliul a adoptat noi norme vizând reducerea consumului final de energie la nivelul UE cu 11,7% în 2030. Statele membre vor beneficia de flexibilitate în atingerea obiectivului.

Statele membre vor asigura în mod colectiv o reducere a consumului final de energie cu cel puțin 11,7% în 2030, comparativ cu previziunile privind consumul de energie pentru 2030 efectuate în 2020. Aceasta înseamnă o limită superioară a consumului final de energie al UE de 763 de milioane de tone echivalent petrol și de 993 de milioane de tone echivalent petrol pentru consumul primar.

Toate statele membre vor contribui la atingerea obiectivului general al UE. Acestea vor stabili contribuții și traiectorii naționale orientative în vederea atingerii obiectivului în planurile lor naționale integrate privind energia și clima (PNEC). Proiectele de PNEC actualizate trebuiau depuse în iunie 2023, iar planurile finale vor trebui depuse în 2024.

Formula pentru calcularea contribuțiilor naționale în vederea atingerii obiectivului va fi orientativă, cu posibilitatea de a se abate de la aceasta cu 2,5%.

Comisia va calcula dacă toate contribuțiile însumează obiectivul de 11,7% și, în caz contrar, va emite corecții ale contribuțiilor naționale care sunt mai mici decât ar fi fost în cazul utilizării formulei (așa-numitul mecanism de reducere a decalajelor).

Formula se bazează, printre altele, pe intensitatea energetică, pe PIB-ul pe cap de locuitor, pe dezvoltarea surselor regenerabile de energie și pe potențialul de economisire a energiei.

Obiectivul anual privind economiile de energie pentru consumul final de energie va crește treptat din 2024 până în 2030. Statele membre vor asigura noi economii anuale de 1,49% din consumul final de energie, în medie, în această perioadă, ajungând treptat la 1,9% la 31 decembrie 2030.

Statele membre pot include, în calcularea obiectivului, economiile de energie realizate prin măsuri de politică în temeiul Directivei actuale și al celei revizuite privind performanța energetică a clădirilor, măsurile care decurg din sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (pentru instalații, clădiri și transporturi) și măsurile de urgență în domeniul energiei.

Noile norme instituie o obligație specifică pentru sectorul public de a realiza o reducere anuală a consumului de energie de 1,9%, care poate exclude transportul public și forțele armate. În plus, statelor membre li se impune să renoveze anual cel puțin 3% din suprafața totală a clădirilor deținute de organele administrației publice.

Inițiativa FuelEU în domeniul maritim: Consiliul adoptă o nouă lege pentru decarbonizarea sectorului maritim

Utilizarea într-o mai mare măsură a combustibililor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de carbon va reduce amprenta de carbon a sectorului maritim din UE, în urma adoptării de către Consiliu, astăzi, a unui nou regulament privind așa-numita inițiativă FuelEU în domeniul maritim.

Principalul obiectiv al inițiativei FuelEU în domeniul maritim, ca parte esențială a pachetului legislativ „Pregătiți pentru 55” al UE, este de a crește cererea de combustibili din surse regenerabile și cu emisii scăzute de carbon, de a spori utilizarea consecventă a acestora și de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră din sectorul transportului maritim, asigurând în același timp buna desfășurare a traficului maritim și evitând denaturarea pieței interne.

Noul act legislativ urmărește să plaseze transportul maritim pe traiectoria realizării obiectivelor climatice ale UE pentru 2030 și 2050 și ar trebui să joace un rol fundamental în realizarea obiectivelor Legii europene a climei.

Noul regulament conține următoarele dispoziții principale:

• măsuri pentru a se asigura că intensitatea gazelor cu efect de seră generate de combustibilii utilizați de sectorul transportului maritim va scădea treptat în timp, cu 2% în 2025, până la 80% până în 2050
• un regim special de stimulente pentru a sprijini utilizarea așa-numiților combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică (RFNBO) cu un potențial ridicat de decarbonizare
• excluderea combustibililor fosili din procesul de certificare al regulamentului
• obligația navelor de pasageri și a containerelor de a utiliza alimentarea cu energie electrică de la mal pentru toate nevoile de energie electrică atunci când sunt amarate la chei în principalele porturi ale UE începând din 2030, în vederea reducerii poluării aerului în porturi, care se află adesea în apropierea unor zone dens populate
• un mecanism voluntar de grupare, în cadrul căruia navelor li se va permite să își grupeze bilanțul de conformitate cu una sau mai multe alte nave, gruparea trebuind, în ansamblu, să respecte limitele de intensitate a gazelor cu efect de seră în medie
• derogări limitate în timp pentru tratamentul specific al regiunilor ultraperiferice, al insulelor mici și al zonelor care, din punct de vedere economic, sunt puternic dependente de conectivitate
• veniturile generate de punerea în aplicare a regulamentului („penalitățile FuelEU”) ar trebui utilizate pentru proiecte de sprijinire a decarbonizării sectorului maritim printr-un mecanism de transparență sporită
• monitorizarea punerii în aplicare a regulamentului prin procesul de raportare și de revizuire al Comisiei

Infrastructura pentru combustibili alternativi: Consiliul adoptă o nouă lege pentru mai multe stații de reîncărcare și de realimentare în întreaga Europă

În urma adoptării, astăzi, a Regulamentului privind infrastructura pentru combustibili alternativi (RICA), în întreaga Europă vor fi instalate, în următorii ani, mai multe stații de reîncărcare și de realimentare cu combustibili alternativi, ceea ce va permite sectorului transporturilor să își reducă în mod semnificativ amprenta de carbon.

Textul regulamentului prevede obiective specifice de implementare care vor trebui îndeplinite în 2025 sau 2030, în special:

• începând din 2025, trebuie instalate stații de reîncărcare rapidă de cel puțin 150 kW pentru autoturisme și camionete la fiecare 60 km de-a lungul principalelor coridoare de transport ale UE, așa-numita „rețea transeuropeană de transport (TEN-T)”
• stațiile de reîncărcare pentru vehicule grele cu o putere de ieșire de minimum 350 kW trebuie instalate la fiecare 60 km de-a lungul rețelei centrale TEN-T și la fiecare 100 km în rețeaua globală TEN-T mai mare începând cu 2025, cu o acoperire completă a rețelei până în 2030
• stațiile de realimentare cu hidrogen care deservesc atât autoturisme, cât și camioane trebuie instalate începând cu 2030 în toate nodurile urbane și la fiecare 200 km de-a lungul rețelei centrale TEN-T
• porturile maritime care primesc un număr minim de nave mari de pasageri sau nave-container trebuie să furnizeze energie electrică de la mal pentru astfel de nave până în 2030
• aeroporturile trebuie să furnizeze energie electrică aeronavelor staționate până în 2025 și la toate pozițiile de staționare la distanță până în 2030
• utilizatorii de vehicule electrice sau pe bază de hidrogen trebuie să poată plăti cu ușurință la punctele de reîncărcare sau de realimentare cu carduri de plată sau dispozitive fără contact, fără a fi nevoie de abonament și în condiții de transparență deplină a prețurilor
• operatorii punctelor de reîncărcare sau de realimentare trebuie să furnizeze consumatorilor informații complete prin mijloace electronice cu privire la disponibilitatea, timpul de așteptare sau prețul la diferite stații