După părerea participanților, summitul cu Angela Merkel, François Hollande și Petro Poroșenko nu va înregistra un progres spectaculos în contextul în care punerea în aplicare a acordului de pace de la Minsk din 2014 se află în impas de mai multe luni, informează AGERPRES.

"Sunt blocaje pe numeroase niveluri, acordul de încetare a focului, chestiunile politice, chestiunile umanitare", a subliniat cancelarul german în ajunul reuniunii, "nu ne putem aștepta la o minune, dar, în punctul în care ne aflăm, trebuie să depunem toate eforturile".

"Nu vrem să ne mulțumim cu un conflict înghețat. Nu pentru asta președintele și cancelarul au creat 'formatul Normandia' care reunește cele patru țări, de la numele regiunii unde s-a ținut primul summit de acest tip", a subliniat o sursă diplomatică franceză.

Pe ordinea de zi, în principal: respectarea acordului de încetare a focului între forțele ucrainene și rebelii proruși, în continuare foarte aleatoriu, adoptarea unei legi electorale și apoi organizarea de alegeri în estul țării aflat sub controlul combatanților proruși.

În legătură cu aceste subiecte, Moscova și Kievul și-au pasat continuu responsabilitatea. La scurt timp după anunțul summitului, cei doi adversari s-au acuzat reciproc că sabotează acordul existent, semn că discuțiile de la Berlin au puține șanse să fie constructive.

Purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a afirmat că "Kievul nu face nimic", în timp ce președinția Ucrainei era de părere că reuniunea de la Berlin trebuie "să constrângă Rusia să pună în aplicare acordul de la Minsk".

Moscova, acuzată că adâncește criza înarmându-i și sprijinindu-i pe rebeli, a respins constant această viziune și este de părere că, din contră, Kievul trebuie să își respecte angajamentele pentru o autonomie mai largă în estul Ucrainei.

''Nu avem așteptări foarte mari pe tema acestei reuniuni'', a avertizat Petro Poroșenko în cursul unui briefing de presă la Oslo.

Această reuniune în patru va fi urmată de o întâlnire tripartită în legătură cu celălalt mare subiect de tensiuni între Rusia și Occident: războiul din Siria cu bombardamentele Moscovei în sprijinul regimului, în special asupra orașului Alep.

Surse apropiate președintelui François Hollande au subliniat că este vorba, în special, "de a transmite același mesaj președintelui Vladimir Putin privind Siria: o încetare a focului durabilă la Alep și un acces al ajutorului umanitar". Pentru că anunțul rus al unui armistițiu de câteva ore joi este considerat de occidentali ca un prim pas insuficient.

Angela Merkel, care nu se așteaptă nici ea la o "minune" în dosarul sirian la Berlin, a declarat că, din contră, chestiunea sancțiunilor împotriva Rusiei ca represalii la bombardamentele sale "nu poate fi luată de pe masa" discuțiilor.

Acest dublu summit cu președintele rus are loc în ajunul unei reuniuni a șefilor de stat și de guvern din Uniunea Europeană care va examina chestiunea relațiilor cu Moscova, bombardamentele ruse la Alep și sancțiunile impuse Rusiei din cauza conflictului ucrainean și anexării Crimeii.

Fără nicio rezolvare la orizont în acest dosare, șeful diplomației germane, Frank-Walter Steinmeier, a afirmat la începutul lunii octombrie că perioada actuală este "mai periculoasă" decât Războiul Rece, când "Moscova și Washingtonul își cunoșteau liniile roșii respective și le respectau".