1894
Ștefan Cicio-Pop și-a adus contribuția în procesul intentat la Cluj reprezentanților Partidului Național Român pentru vina de a fi publicat Memorandumul adresat împăratului de la Viena, scrie TVR Moldova. Cu acest prilej, încercând să-i apere pe memorandiști, și-a exprimat neîncrederea în obiectivitatea judecătorilor.
 
1905 - 1918 
Ștefan Cicio-Pop a fost ales al românilor din Șiria (Arad) în Parlamentul de la Budapesta, postură în care s-a distins prin discursurile entuziaste și documentate provocând prietenilor admirație și inamicilor respect.

octombrie 1918
După ce a izbucnit revoluția la Budapesta, în casa și sub președinția lui Ștefan Cicio-Pop din Arad s-a constituit Consiliul Național Român Central. Astfel, a fost restabilită ordinea în Transilvania. Acestui consiliu i-a revenit și importanta responsabilitate a pregătirii Marii Adunări Naționale de la Alba-Iulia.

14 noiembrie 1918
Ștefan Cicio-Pop a semnat o somație adresată guvernului maghiar. Prin aceasta se cerea autorităților maghiare predarea puterii în mâinile reprezentanților politici ai poporului român.

Într-un articol semnat de Ioan Șerban Basarab și Ștefan Cicio-Pop și publicat în „Gazeta juridică a Transilvaniei” din Brașov se spune:
„Dezlănțuirea furtunoasă a evenimentelor ne-a produs convingerea că în înțelesul dreptului de liberă dispozițiune a neamurilor, cât și spre scopul de-a păstra ordinea publică, siguranța averii și a vieții, trebue încă acum să luăm puterea deplină de guvernare asupra teritoriilor locuite de români în Ardeal și Țara Ungurească (...) Guvernul [maghiar] să adreseze națiunilor din Ungaria și Ardeal numaidecât un manifest în acest înțeles și să subordoneze potestății noastre toate instituțiunile noastre, autoritățile și organele de Stat, politice, administrative, judecătorești, de comunicațiune, școlare, bisericești, financiare și militare aflătoare pe acest teritoriu”.        

22 noiembrie 1918
Cicio-Pop a semnat convocarea pentru Marea Adunare de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1918.

Iată cum a descris patriarhul Miron Cristea rolul avut de Cicio-Pop în Adunarea de la Alba-Iulia:
 „Ștefan Cicio-Pop a fost tot timpul, înainte de adunare, unul dintre cei ce mai mult au alergat în Ardeal pentru pregătirea adunării, uneori cu riscul vieții, fiind și președinte al Consiliului Național”. Ca președinte al adunării și semnatar al actului Unirii, Cicio-Pop a avut un rol preponderent în evenimentele de la 1 decembrie, rol pe care „i l-au onorat dușmanii neamului prin două atentate asupra casei sale”.
 
1918 – 1933 
După Unire, a fost, pe rând, ministru de stat pentru Transilvania în guvernul Alexandru Vaida-Voevod, ministru de externe în același guvern (decembrie 1918 – martie 1920), prim-ministru ad-interim (ian. – mar. 1920), președinte al Adunării Deputaților (dec. 1928 – apr. 1931, aug. 1932 – nov. 1933). După fuzionarea Partidului Național Român cu Partidul Țărănesc în 1926, a fost vicepreședinte al noii formațiuni.

Ioan Șerban Basarab scria despre Cicio-Pop:
„Orice înalte funcții a ocupat, el a fost pururea cu urechea la nevoile celor mici și nevoiași, simțindu-se părtaș la durerile acestora. În mijlocul țărănimii se simțea reconfortat, ridicarea clasei țărănești fiind una dintre preocupările lui constante. În ierarhia intereselor, a sacrificat întotdeauna interesele personale sau ale grupului, în interesul colectivității”. 
 
1934
Înainte de a muri le-a șoptit rudelor că „de va fi să vorbească la groapă vreun ministru, să vină un ministru din Regat!”. Dorința i-a fost îndeplinită, la sicriul său vorbind chiar prim-ministrul de atunci, Gheorghe Tătărescu.