„Este șocant, halucinant de-a dreptul, ca un om care a participat prin niște concursuri, interviuri, fie ele și trucate sau doar ochii lumii, pentru funcția de procuror general, să ajungă la 10 decembrie 2019 să spună că nu există nume ale beneficiarilor furtului miliardului în raportul Kroll. (…)

Și o spune un om care prin interviurile de la concursurile la care a participat își declara drept prioritate zero frauda bancară și recuperarea banilor. Un om care a ajuns procuror general și știe că la baza unor dosare penale, a unor sechestre, stau informații care se regăsesc și în Kroll 2”. Potrivit autorului, interesul lui Stoianoglo ar fi altul, făcând referire la înlăturarea temporară din funcția a șefului Procuraturii Anticorupție, Vioel Morari. ”Gruparea lui Viorel Morari, care a devenit foarte influentă în ultimele luni, se apropia tot mai mult de socialiști și, mai grav, de sursele de finanțare ale acestora. Da, Morari are o grămadă de păcate. E clar că, la un moment dat, a fost unul dintre pilonii de bază ai lui Plahotniuc, în special între 2014 și 2018. Dar tot el, din motive care pe mine mă depășesc și nici nu sunt foarte relevante în acest context, stă în spatele unor dosare foarte importante, care au cam zguduit sistemul corupt”, mai afirmă autorul.

Președintele Comisiei parlamentare privind frauda bancară, Alexandru Slusari, spune că declarațiile lui Stoianoglo l-au decepționat, transmite Ziarul Național. „Când dânsul susține că raportul Kroll 2 nu conține nume, eu pot presupune că nu a citit deloc raportul Kroll 2 sau a citit doar raportul Kroll 2 și nu a luat cunoștință cu Confidential Working Papers Part I și Part II. A treia versiune e că dânsul minte. În orice caz, asemenea declarații, după patru luni de activitate a Comisiei parlamentare de anchetă și după unele publicații în presă, care în mare parte au fost veridice, nu aduc valoarea adăugată noului procuror”, a replicat Slusari. Mai mult, deputatul spune că este gata să publice numele beneficiarilor, dacă Stoianoglu nu a reușit să se informeze.

„Rusia are două proiecte de statut special pe glob – Republica Moldova și Ucraina”, afirmă analistul politic occidental Vladimir Socor, la Europa Liberă, într-un interviu despre un posibil impact al discuțiilor de la Paris în formatul Normandia asupra negocierilor în chestiunea transnistreană. Analistul a subliniat că scopul procesului de negocieri, impus de Rusia, este acordarea unui statut special regiunilor separatiste din Donbas. El consideră că, totuși, nu li se va conferi un asemenea statut. ”Ideea este ca guvernarea din Kiev și marionetele rusești din Donețk și Luhansk să negocieze pe bază de egalitate un statut special. Această teză o repetă Kremlinul fără încetare, a repetat-o și dl Vladimir Putin la întâlnire. Deci nu e vorba de a acorda, e vorba de a negocia pe bază de egalizare, deci a acorda Donețkului și Luhanskului sau Tiraspolului, în cazul nostru, un drept absolut de veto, drept regizat din culise de Rusia. Rusia se ascunde în spatele Donețkului și Luhanskului, respectiv în spatele Tiraspolului. (…)  Zelenski a spus că liderii ucraineni nu vor negocia direct cu liderii din Donețk și Luhansk. (…)  Repet că înțelegerea de acolo nu are nicio valoare juridică, nu obligă la nimic, este o simplă declarație politică, dar dl Zelenski a consimțit la ea într-un efort aproape disperat, aș spune, de a obține întâlnirea de la Paris cu dl Putin pe plan bilateral”, subliniază Vladimir Socor.

Europarlamentarul român Corina Crețu a declarat în cadrul emisiunii „Punctul pe AZi” de la postul TVR MOLDOVA că, în contextul actualei guvernări, ar fi o greșeală dacă toți anii în care Republica Moldova s-a apropiat de Uniunea Europeană s-ar irosi. „Eu cred că aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană ar trebui să fie un scop transpartinic, care să meargă dincolo de partidele politice și să reprezinte un scop atât de puternic, încât nicio situație neprevăzută să nu poată să îl clintească”, a declarat Corina Crețu. „Republica Moldova, ca și România, nu își permite luxul să se afle în afara Uniunii Europene. Am această convingere că oamenii politici nu pot juca soarta țării la loterie”, a spus Corina Crețu.

Agora relatează că președintele Igor Dodon ar fi primit de la ex-liderul PD, Vlad Plahotniuc, câte un milion de lei pentru fiecare săptămână de proteste în anul 2015. Și președintele Partidului Nostru, Renato Usatîi, ar fi primit o astfel de ofertă, pe care ar fi refuzat-o. Informația a fost confirmată de Andrei Năstase în cadrul emisiunii Politica la TV8. Năstase susține că Dodon a fost cel care a recunoscut despre sume, în timpul unei întâlniri din 2015.