Cele aproape 181.000 de secții de vot s-au deschis la ora 08.00 (05.00 GMT) și se vor închide la 17.00 (14.00 GMT), menționează Agerpres. 

Scrutinul prezidențial și cel legislativ au loc simultan în baza unei reforme constituționale adoptate în aprilie 2017, care întărește considerabil prerogativele viitorului președinte.

În total, 56,3 milioane de alegători sunt chemați la vot duminică, în timp ce cei aproximativ 3 milioane de turci din străinătate și-au putut exercita opțiunile între 7 și 19 iunie, în funcție de țara în care se află.

La aceste alegeri, turci vor vota atât pentru președinte, cât și pentru deputatul de circumscripție, introducând două buletine într-un singur plic.

Președintele este ales prin sufragiu universal direct. Dacă niciunul din candidați nu va obține duminică peste 50% din voturi, un al doilea tur va avea loc pe 8 iulie.

Șase candidați sunt în cursa prezidențială: actualul șef al statului, Recep Tayyip Erdogan (AKP), Muharrem Ince (CHP), Meral Aksener (Iyi Parti), Selahattin Demirtas (HDP), aflat în spatele gratiilor, Temel Karamollaoglu (SP) și Dogu Perinçek (VP).

Alegerile, programate inițial pentru luna noiembrie 2019, au loc în condițiile stării de urgență impuse după puciul eșuat din iulie 2016.

Erdogan a decis devansarea lor cu 18 luni, posibil din cauza îngrijorărilor că situația economiei va continua să se deterioreze.

Opoziția a cunoscut însă între timp o revigorare, constituindu-se într-o reală amenințare pentru omniprezența lui Erdogan, acuzat de derive autoritariste.

În conformitate cu reforma constituțională, duminică vor fi aleși 600 de deputați, față de 550 câți avea legislativul anterior.

Deputații sunt aleși într-un singur tur de scrutin în fiecare din cele 81 de provincii ale țării. Mandatele sunt atribuite proporțional cu numărul de voturi obținute.

Spre a favoriza majorități stabile, doar partidele care vor întruni peste 10% din sufragii la nivel naționale vor participa la această distribuire.

În baza unei legi adoptate în marte, partidele au putut constitui pentru prima dată alianțe, care le va permite celor care nu au obținut 10% din voturi să acceadă totuși în parlament.

Noua lege autorizează de asemenea validarea buletinelor de vot pe care nu a fost aplicată ștampila oficială, o măsură aplicată deja la referendumul din 2017 și care a provocat suspiciuni de fraudă.

Forțele de securitate sunt autorizate să intre în secții dacă sunt chemate de un cetățean, un observator sau un responsabil, în caz de incidente.

Opoziția denunță măsuri vizând intimidarea numitor alegători, mai ales în sud-estul cu majoritate kurdă.