Ministerul Justiției contestă prevederi care acordă Adunării Populare a Găgăuziei atribuții în aprobarea componenței organului electoral al regiunii, precum și în procedurile de numire a conducerii unor structuri teritoriale ale Poliției, Serviciului de Informații și Securitate și Direcției Justiție din Găgăuzia.

Autorii sesizării susțin că aceste norme contravin Constituției, întrucât permit implicarea unei autorități locale în exercitarea unor atribuții ce țin de competența exclusivă a instituțiilor statului. Potrivit Ministerului Justiției, autonomia Găgăuziei trebuie exercitată în limitele Constituției și nu poate afecta funcționarea autorităților naționale în domenii precum securitatea, ordinea publică, justiția și organizarea alegerilor.

În argumentarea sesizării este invocată și jurisprudența Curții Constituționale, inclusiv hotărârea din aprilie 2025 prin care au fost declarate neconstituționale prevederi privind implicarea Adunării Populare în numirea procurorului-șef al Procuraturii UTA Găgăuzia.

Sesizarea Curții Constituționale vine în contextul blocajului electoral din Găgăuzia, după expirarea mandatului Adunării Populare la sfârșitul anului 2025. Alegerile au fost amânate în repetate rânduri pe fondul unei dispute ce vizează dreptul Adunării Populare de a aproba componența organului electoral regional, Comratul insistând asupra creării unei Comisii electorale centrale proprii, în timp ce Codul Electoral prevede Consiliul electoral de circumscripție.