Ce este Oresund bridge

De fapt, este un pod care pleacă din Suedia până la insula Peberholm, de unde se continuă cu un tunel, Drogden Tunnel, până în Danemarca. Fiecare dintre aceste trei secțiuni reprezintă o realizare tehnică deosebită. Podul propriu-zis, susținut de cabluri, cu cei 7.845 de metri lungime, este unul dintre cele mai mari construcții de acest gen din lume, cu cea mai mare deschidere (490 de metri) între două picioare care cântărește 82.000 de tone pe metru. Deși traficul naval în zonă se desfășoară pe partea tunelului, cel mai înalt stâlp are 204 metri. La partea superioară se află o șosea pe patru benzi, pe sub care trece o cale ferată dublă, înălțimea medie a podului fiind de 57 de metri.

Pe Insula Peberholm are loc trecerea de la pod la tunel. Peberholm este o insulă artificială, construită special în acest scop, lungă de peste doi km și lată de câteva sute de metri, nepopulată, care aparține Danemarcei. Drogden Tunnel pleacă de la mijlocul insulei și, după ce străbate 3.510 metri pe sub mare, se mai continuă cu două tuneluri de 270 de metri pe uscat. Rațiunea pentru care nu s-a construit în loc de acest tunel un alt pod este că ar fi fost prea aproape de Aeroportul Copenhaga.

Cum a luat naștere

În 1991, guvernele celor două țări au semnat acordul pentru construirea acestui gigantic proiect. Construcția propriu-zisă a început în 1995. Ultima secțiune s-a terminat la 14 august 1999, când prințul Frederik al Danemarcei s-a întâlnit cu prințesa Victoria a Suediei undeva la mijloc pentru a celebra finalizarea lucrării.

Inaugurarea oficială a avut loc la 1 iulie 2000 și a fost prezidată de regele Carl Gustaf al XVI-lea al Suediei și de regina Margareta a II-a a Danemarcei, a doua zi podul fiind deschis pentru trafic. Înainte de aceasta, la 12 iunie, avusese loc un semimaraton cu participarea a 79.871 de atleți. Podul a fost dat în folosință cu trei luni în avans.

Câte ceva despre trafic

Deși inițial traficul de călători nu a fost cel la care se așteptau constructorii, cu timpul, situația s-a ameliorat. Dat fiind prețul mai scăzut la locuințe în partea suedeză, la ora actuală sunt foarte mulți danezi care fac naveta între casa din Suedia și locul de muncă din Danemarca.

Pe șosea, podul este tranzitat de aproximativ șase milioane de mașini pe an (15 milioane de pasageri), iar pe cele două căi ferate călătoresc peste 9,6 milioane de oameni. Costul unei traversări este de 36 de euro de mașină, pentru 10 traversări se face un discount de 30%, iar pentru „navetiști” se ajunge până la 75%. Plata pentru pod se face pe partea suedeză și poate fi folosită moneda ambelor țări.

Singura problemă a fost la calea ferată datorită sistemelor diferite de semnalizare și alimentare (suedezii folosesc 15kV, iar danezii 25kV). Comutarea între cele două sisteme se face pe Insula Peberholm. Frecvența trenurilor este de unul la 20 de minute ziua și de unul pe oră în timpul nopții.

Încă de la început au existat discuții asupra numelui pe care să-l poarte această structură complexă. Compania care o exploatează a ales un compromis între denumirea suedeză și cea daneză a podului, un melanj stabilit între cele două grafii. Acest compromis se dorește să simbolizeze identitatea culturală comună a zonei, oamenii devenind „cetățeni ai Oresund” odată cu darea în folosință a podului. Întrucât este vorba despre un pod și un tunel, tehnic vorbind mai corect este să se vorbească despre „conexiunea Oresund” decât despre „podul Oresund”, lucru acceptat de ambele părți. Această zonă este un exemplu des utilizat a ceea ce este denumit „spațiu de complementaritate” între cele două țări.

Cât a costat Costul acestei complexe căi de legătură Oresund (pod plus tunel, incluzând și Insula artificială Peberholm), fiind incluse atât legăturile autostrăzii, cât și ale căilor ferate pe uscat, au fost calculate ca fiind de aproximativ 30 de miliarde de coroane daneze la nivelul anului 2000. S-a estimat că amortizarea acestora se va face undeva la nivelul anului 2035. În plus, Suedia este pe punctul de a mai cheltui aproximativ 9,45 de miliarde de coroane suedeze până în 2012, pentru o nouă legătură pe calea ferată între orașul Malmö și terminalul podului.





SURSA: trecator.ro