Compania de consultanță McKinsey & Company România estimează potențialul pieței de energie verde (panouri solare, pompe de căldură, izolație) la peste 30 de miliarde de euro până în anul 2040.

În prezent, statul român se angajează să ofere subvenții în valoare de peste 300 de milioane de euro prin programul Casa Verde, explorând însă opțiuni de finanțare suplimentare de până la 250 de milioane de euro prin programul european RePowerEU.

Potrivit cercetării, aceste subvenții sunt însă dedicate, deocamdată, exclusiv achiziționării și instalării de panouri fotovoltaice. Din restul sumei de până la 30 de miliarde de euro se estimează că aproximativ 20 de miliarde de euro ar putea fi acoperite de către bănci prin oferte de credite, care pot accelera tranziția către produse de energie verde.

"Costurile pentru instalația cu panouri fotovoltaice sunt în medie de 1.200-1.400 euro/kW și pot ajunge până la 15.000 de euro pentru instalațiile mari, un angajament financiar semnificativ pentru mulți consumatori români, într-un context de instabilitate financiară și lipsă de predictibilitate care să îi ajute să poată estima și justifica această investiție. Ea poate fi, însă, una extrem de rentabilă, dat fiind faptul că majoritatea celor care apelează la această soluție își recuperează investiția în aproximativ 3 ani (asumând sprijinul Casa Verde) și 6 ani (fără sprijinul Casa Verde)", mai arată analiza.

Cheltuielile românilor care își doresc, totuși, soluții energetice verzi complete nu se opresc aici - adăugarea unei pompe de căldură pentru a înlocui încălzirea pe gaz și a unei baterii pentru a stoca excesul de producție de energie electrică pot aduce un cost suplimentar de peste 20.000 de euro.

Totodată, băncile din România au posibilitatea de a suplini deficitul de finanțare, venind în întâmpinarea clienților cu oferte speciale de creditare, reușind în același timp să își atingă propriile obiective de sustenabilitate și creștere.

"Actualele oferte de împrumuturi dedicate consumatorilor pentru finanțarea soluțiilor de energie verde sunt limitate la credite de consum cu o durată de finanțare de până la 5 ani și dobânzi ridicate, comparativ cu alte tipuri de credite, și prea puțin personalizate pentru nevoile pe care le acoperă", mai arată cercetarea.

În plus, în acest moment sunt puține exemple de succes de jucători care să intermedieze procesul consumatorilor, de la alegerea soluțiilor potrivite, până la finanțarea și instalarea acestora.

"Un jucător integrat ar trebui să ofere consultanță specializată în sistemele de energie electrică verde, să evalueze potențialul energetic al locuinței (incluzând un calcul de rentabilitate), să asigure montajul echipamentelor tehnice, să intermedieze relația consumatorului casnic cu o instituție de creditare și să faciliteze procesul birocratic de obținere a statutului de prosumator", susțin autorii analizei.

Potrivit sursei citate, pentru a suplini acest deficit de finanțare, băncile au oportunitatea de a veni pe piață cu noi soluții de finanțare flexibilă, care să le permită clienților să se folosească de economiile obținute din energia verde pentru a-și rambursa împrumutul.

În plus, parteneriatele băncilor cu furnizorii de energie pot simplifica procesul pe care consumatorii trebuie să îl parcurgă pentru a se lega la rețeaua electrică și a deveni astfel prosumatori, dat fiind că unii dintre aceștia oferă sprijin în ceea ce privește intermedierea procesului cu companiile de distribuție.

Pentru a atinge obiectivul UE de a deveni neutre din punct de vedere energetic până în 2050, toate statele membre, inclusiv România, vor trebui să renunțe la orice sisteme energetice care emit gaze cu efect de seră și să adopte soluții prietenoase cu mediul.

În Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice, România a inclus măsuri de reducere a emisiilor de carbon, de creștere a eficienței energetice și de creștere a ponderii surselor de energie regenerabilă în producția totală de energie.

Printre acestea se numără: energie electrică cu zero emisii de carbon. "Consumatorii trebuie încurajați să renunțe la surse de energie poluantă, precum cărbunele și gazele naturale, și să adopte surse regenerabile, precum energie solară sau eoliană", se precizează în material.

În ceea ce privește electrificarea sistemului energetic, este nevoie să se facă tranziția către electricitate ca sursă principală de energie, inclusiv în ceea ce privește metoda de încălzire a locuințelor.

Pe de altă parte, analiza face referire și la eficientizarea beneficiilor de eficiență energetică, respectiv reducerea consumului de energie prin trecerea la echipamente și aparate mai eficiente din punct de vedere energetic, precum și prin îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor.

Pentru a încuraja tranziția către energie verde, Guvernul României a introdus o serie de subvenții care le permit consumatorilor să adopte măsuri și soluții mai ecologice: TVA de 5% în loc de 19% pentru pompe de căldură și panouri fotovoltaice, precum și o subvenție de până la 4.000 de euro pentru instalarea panourilor fotovoltaice.

Bugetul pentru 2023 prevede însă doar puțin peste 80.000 de astfel de subvenții oferite. Acestora li s-ar putea adăuga un buget suplimentar de aproximativ 250 de milioane de euro prin programul RePowerEU, ce ar oferi subvenții de până la 5.000 de euro - însă confirmarea acestuia este în continuare așteptată.

De asemenea, s-ar putea lua în considerare măsuri ce țin de fiscalitate (precum reducerile de taxe și impozite locale) pentru a stimula în continuare adopția de astfel de soluții energetice.

Într-o piață în creștere, unde aproximativ 45% dintre români se declară interesați să instaleze panouri solare în anul următor (potrivit unui studiu al unei companii de energie electrică, realizat la finalul lui 2022), planurile de finanțare ale Guvernului ating capacitatea curentă de instalare pentru următorul an, însă rămân insuficiente pentru a întâmpina cerințele consumatorilor, consideră autorii analizei.