Adevărul scrie despre implicațiile deciziei Curții Constituționale care a stabilit că președintele R. Moldova trebuie ales de popor. Această decizie, apreciată de unii politicieni și analiști moldoveni și criticată de alții, evită cel puțin pentru moment intrarea Republicii  Moldova într-o nouă criză politică prelungită și declanșarea unor alegeri legislative anticipate, comentează publicația. Președintele Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, a declarat că pregătirile pentru scrutinul prezidențial vor începe atunci când Parlamentul va modifica legislația și va stabili data alegerilor. Potrivit deputaților de la Chișinău, modificarea legislației ar urma să fie realizată în cel mult două săptămâni.  

Ziarul Național îl citează pe liderul Partidului Comuniștilor, Vladimir Voronin, se arată surprins de decizia Curții Constituționale prin care s-a stabilit că șeful statului trebuie să fie ales direct de către cetățeni. Politicianul susține că „toți cei care au înțeles cui îi trebuie această decizie și la ce poate duce ea, au avut un șoc”.

Referindu-se la războiul din 1992, Silviu Tănase scrie că cea mai potrivită denumire pentru acesta ar fi ”Războiul ruso-moldovenesc de independență”, pentru că n-a fost un simplu „conflict” (adică neînțelegere), dar un război în toată legea, în care au fost implicate 8 mii de persoane din direcția de apărare a „Transnistriei”, 5 mii din direcția de interne sau miliție, 4 mii din detașamente locale, 3-4 mii de cazaci și, în jur de 6,5 mii de militari din armata a 14-a a F. Ruse (o divize motorizată, două regimente de artilerie, un regiment de tancuri, un regiment anti-tanc, două regimente de pontonieri, un regiment de rachete și o escadrilă de elicoptere). Din partea R. Moldova au luptat grupări de miliție și câteva detașamente de voluntari. Chișinăul nu avea atunci o armată organizată sau un serviciu propriu de securitate și informații, amintește Timpul. Nu avem tancuri sau MIG-uri ce pot recuceri teritoriul ocupat de F. Rusă, dar avem obligația față de societate să spunem adevărul despre cine ne-a ocupat, cine ne-a ucis eroii care au murit pentru libertatea noastră. Nu avem rachete „Uragan” sau o armată prea dotată, dar e necesar să obținem o independență energetică pentru a nu fi șantajați de cei care ne-au ucis cetățenii în 1992, scrie Timpul.

Evenimentul Zilei pune problema eroilor care au luptat în conflictele de după destrămarea URSS. ”Transnistria, Abkhazia, Osetia de Sud, Nagorno-Karabakh, Crimeea și Donbas sunt rănile lăsate de pacifismul rus de sorginte sovietic. În fiecare din aceste regiuni, și ele inventate practic de ruși, s-a vărsat sânge nevinovat pentru ca imperiul cel muribund să aibă impresia că încă mai trăiește. Iar statele care au scăpat de ”construcția comunismului” să nu aibă impresia că sunt libere”, comentează Evenimentul Zilei. ”Dar ce facem cu eroii are au luptat vitejește? – se întreabă publicația.  În țările normale sunt onorați, cei căzuți comemorați. În Republica Moldova, eroii sunt în primul rând uitați, în al doilea rând sunt folosiți pentru scopuri politice”, scrie EVZ.