Deși se pare că acestea au salvat de la sărăcie sute de mii de moldoveni, aceste transferuri, dar și migrația, spun analiștii, vor provoca daune enorme atât economiei, cât și societății din Republica Moldova.

De pe urma banilor trimiși de peste hotare au avut de profitat nu atât cetățenii, cât statul. Acești bani au stimulat semnificativ economia națională și creșterea Produsului Intern Brut, începând cu anii 2000, ceea ce a descurajat autoritățile să efectueze reformele necesare pentru a asigura o creștere economică sănătoasă, potrivit expertului economic Roman Chircă. Sursa principală a creșterii economiei a fost și rămâne consumul, dar în condițiile în care volumul remitențelor va scădea în următorii ani, economia ar putea să se comprime cu până la 20%, afirmă Roman Chircă.

Directorul directorului Centrului de Politici Sociale, Vasile Croitoru, consideră că autoritățile au avut de câștigat și din punct de vedere social în urma plecării concetățenilor noștri peste hotare. În aceste condiții, a slăbit presiunea asupra Bugetului asigurărilor sociale și au fost evitate unene tensiuni care ar fi putut apărea în societate.

Pe de altă parte, migrația a dus la separarea familiilor și la distrugerea multora din ele, precum și la creșterea numărului de copii rămași singuri acasă. Migrația afectează și situația demografică din țară, ceea ce va genera inevitabil probleme, pe termen lung, potrivit lui Vasile Croitoru.

Statisticile Băncii Naționale arată că volumul transferurilor bănești de peste hotare a crescut de la 90 de milioane de dolari în anul 1999 la aproape 1,5 miliarde în 2011. Șeful Misiunii FMI în Republica Moldova, Nicolay Gueorguiev, a prognozat o încetinire a creșterii volumului de remitențe în anii următori, ceea ce va afecta semnificativ economia națională.