Alegerile europarlamentare și Republica Moldova românească. Op-Ed de Anatol Țăranu

  • 24 Mai 08:15
Alegerile europarlamentare și Republica Moldova românească. Op-Ed de Anatol Țăranu

Pentru cetățenii români cu drept de vot a demarat campania electorală pentru alegerile europarlamentare și alegerile locale, care se va încheia pe data de 8 iunie, la ora 7.00. Autoritatea Electorală Centrală a României a anunțat că peste 18,96 milioane de cetățeni cu drept de vot erau înscriși în Registrul electoral la sfârșitul lunii aprilie. Aceștia sunt așteptați la urne pe 9 iunie pentru alegerea consilierilor locali, județeni, președinților de consilii județene, a primarilor, precum și pentru alegerea deputaților în Parlamentul European din partea României.

Mai multe secții de votare în Republica Moldova


Pentru mai mult de un milion de cetățeni români domiciliați în Republica Moldova, acest scrutin oferă posibilitatea de a demonstra activismul civic și atașamentul față de țară participând la alegerile europarlamentare, în buletinele de vot fiind înscrise 12 formațiuni politice și alianțe electorale și patru candidați independenți. Pe data de 9 iunie, la ora 7.00, va începe procesul de votare, acesta se va încheia la ora 22.00.

Alegătorii din toate statele UE vor alege în Parlamentul European în acest scrutin 720 de eurodeputați, cu 15 mai mulți decât la precedentele alegeri. României îi vor reveni 33 de locuri de europarlamentari, la fel ca în mandatul actual, care se încheie în iunie. În Republica Moldova, membrii din partea României în Parlamentul European vor putea fi votați la 52 de secții care vor fi deschise la 9 iunie, cu 16 mai multe decât la scrutinul european precedent. Cele mai multe secții de votare, 13 la număr, vor fi la Chișinău, la Bălți vor fi deschise două secții și în alte 37 de localități, câte o secție.

La europarlamentarele de acum 5 ani în Republica Moldova au fost deschise 36 de secții de votare, dintre care 12 în Chișinău. Atunci, în 2019, la secțiile de vot în Republica Moldova s-au prezentat aproape 38.000 de alegători, ceia ce a constituit mai puțin de 6% din potențialii votanți. În acel scrutin cele mai multe voturi cetățenii români din dreapta Prutului au dat Partidului Național Liberal (PNL) și Partidul Mișcarea Populară (PMP), pe locul trei și patru șițuindu-se USR și PSD.

Faptul că România organizează pentru alegerile europarlamentare secții de votare în afara sediilor ambasadei și consulatelor este ceva mai rar întâlnit în UE, certificând fenomenul electoratului „împărțit” în două state. De obicei, în țările din afara Uniunii, singurele secții de vot sunt deschise în cadrul misiunilor diplomatice, însă cazul Republicii Moldova este unul aparte și demonstrează și pe această cale relațiile speciale existente între două state românești.

Interes aparte pentru voturile alegătorilor din Republica Moldova

În actuala campanie electorală pentru europarlamentare marile partide românești demonstrează un interes aparte pentru voturile alegătorilor din Republica Moldova. În primul rând, această atitudine o demonstrează reprezentanții alianței dintre Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL), la putere acum în România, liderii cărora au vizitat Chișinăul în ultimul timp, asumându-și promisiunea de a sprijini pe toate căile Republica Moldova în procesul de aderare la UE. Cu un mesaj similar s-a manifestat la Chișinău și Alianța Dreapta Unită, insistând că procesul integrării Republicii Moldova în UE trebuie decuplat de Ucraina.

Și un alt partid influent pe scena politică din România, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) susține că va acorda o prioritate sporită „reunificării pașnice” cu Republica Moldova și va face demersurile necesare ca românii din Republica Moldova să obțină același statut precum cei din România. Doar că AUR condusă de George Simion, căruia recent i-a fost prelungită interdicția de a intra în Republica Moldova pentru că ar contribui la destabilizarea statului moldovenesc, are șanse problematice de a culege multe voturi în stânga Prutului. La alegerile parlamentare anticipate din 2021, filiala din Republica Moldova a Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) a luat doar 0,49% din sufragii, nereușind nici pe aproape să repete rezultatul electoral de succes din România. Prin acest rezultat AUR certifică deosebirea principială a electoratului eurounionist din Republica Moldova, care diferă mult prin aspirațiile sale politice de votanții AUR din dreapta Prutului.

Ultimele sondaje sociologice arătă că majoritatea apreciabilă a electorilor români sunt gata să voteze la europarlamentare pentru lista Alianței PSD-PNL. Într-o măsură și mai mare acest prognostic este valabil pentru alegătorii din Republica Moldova. Tot așa cum este evident că rolul de principală forță de tracțiune electorală în acest caz îi aparține PNL, care tradițional se bucură de susținerea masivă a electorilor moldoveni cu cetățenie românească. La reuniunea susținătorilor PNL.ro organizată la Chișinău, liderul partidului Nicolae Ciucă, a spus că membrii partidului său „trec tot mai des Prutul” și că România este necondiționat alături de Republica Moldova în parcursul ei european.

Performanțele României europene

În materialele promoționale pentru europarlamentare, PNL atrage atenția electorilor la faptul cât de mult s-a schimbat viața românilor din momentul aderării la UE. Doar la capitolul bunăstării, din 2006 și până în 2024, nivelul de viață a populației în România, reflectată de indicele puterii de cumpărare, a crescut mai mult decât de două ori, majorându-se de la 34% la 76% față de media europeană. Și salariul mediu net în România a crescut în această perioadă de la 246 euro la 922 euro. Pe când în Republica Moldova, rămasă în afara UE, puterea de cumpărare față de media europeană constituie doar 26,6%, ceia ce indică un nivel de viață a cetățeanului moldovean de trei ori mai jos față de cel din România.

Republica Moldova a ratat oportunitatea de a merge în UE împreună cu România și a rămas în zona gri a Europei sub influența rusească, fiind condamnată la trei decenii de subdezvoltare. Pe când România în această perioadă a dat dovada celei mai dinamici dezvoltări din Europa, potrivit mai multor clasamente, fiind țară post-comunistă care a crescut economic cel mai spectaculos în ultimii 30 de ani. La capitolul dezvoltare social-economică România a depășit în 2023 Ungaria, potrivit principalului indicator care măsoară bunăstarea țărilor din Uniunea Europeană. Conform datelor UE din 2023, produsul intern brut (PIB-ul) pe cap de locuitor al României, exprimat în standarde ale puterii de cumpărare (PPP), l-a depășit pe cel al Ungariei. România a fost multă vreme codașa codașelor în acest clasament, împreună cu Bulgaria, pe care a lăsat-o cu mult în urmă, depășind și alte țări europene.

Miracolul economic românesc a fost și este posibil datorită accesului la fondurile de dezvoltare ale UE, inclusiv a capacității de absorbție a acestor fonduri ca stat beneficiar. Astăzi România atrage 96 % din fondurile europene avute la dispoziție, fapt ce a transformat economia românească dintr-una bazată pe consum în una care crește prin investiții.  De la aderarea din 2007 și până la sfârșitul lui februarie 2024, România a primit efectiv de la Uniunea Europeană 64,3 miliarde de euro – peste 90% din suma pusă la dispoziție din bugetul european. În aceeași perioadă, contribuția României la UE a fost de doar 29 de miliarde de euro. În programul actual de finanțare, cel pentru anii 2021-2027, România are alocate 55,3 miliarde de euro, pentru mai multe programe de finanțare, inclusiv pentru fondul de coeziune, de dezvoltare regională, tranziție justă ș.a.

Se cere o prezență masivă la vot

După alegerile din 9 iunie, România va trimite la Bruxelles 33 de europarlamentari, ei constituind cel de-al cincilea mandat al aleșilor români după aderare. Alegătorii cu cetățenie română din Republica Moldova vor avea posibilitatea să contribuie semnificativ la alegerea echipei politice românești din noua componență a Parlamentului european, inclusiv mandatându-i pe deputații europeni români să promoveze interesele Republicii Moldova în legislativul european.

În acest context se cere o prezență masivă la vot în Moldova la est de Prut pentru a facilita misiunea europarlamentarilor români de a susține Republica Moldova în legislativul european. După cum a afirmat recent unul din liderii PNL, Rareș Bogdan, „cea mai mare victorie pentru PNL, pentru coaliția PSD-PNL în viitorul Parlament european ar fi ca în locul Marii Britanii în UE, să vină Republica Moldova. Cât de frumos ar fi ca al 28-lea stat să fie Republica Moldova! Ar fi minunat!", a declarat liderul liberalilor români. Alegătorilor români din Republica Moldove nu le rămâne decât să contribuie printr-un vot cât mai numeros pe 9 iunie, la realizarea visului românilor de pe ambele maluri ale Prutului de reîntregire a neamului prin intermediul proiectului de civilizație european.

 

Tags

Alte Noutati

LIVE: Ora de muzică cu Victor Buruiană
Meteo Chișinău
23,29
Cer fragmentat
Umiditate:69 %
Vint:7,72 m/s
Sun
20
Mon
22
Tue
23
Wed
25
Thu
21
Arhivă Radio Chișinău