Ce este certificarea performanței energetice

Certificarea performanței energetice a clădirilor și a unităților de clădire constituie un proces de evaluare a nivelului de performanță energetică a clădirii sau a unității de clădire în condițiile standard de utilizare a acesteia, care se efectuează în conformitate cu prevederile metodologiei de calcul al performanței energetice a clădirilor, scrie Bizlaw.md.

Potrivit Legii, certificarea performanței energetice va fi obligatorie pentru:

• clădirile viitoare și unitățile de clădire noi;
• clădirile existente și unitățile de clădire care sunt supuse renovării majore;
• clădirile existente și unitățile de clădire care se expun la vânzare sau se transmit în locațiune;
• clădirile publice existente cu o suprafață utilă totală de peste 250 m2;
• clădirile publice existente și unitățile de clădire care dispun de un certificat de performanță energetică și la care au fost efectuate modificări (reconstrucții, extinderi, modernizări) ce au influențat în mod semnificativ performanța energetică a acestora.

Obligația se aplică pentru:

• case individuale (clădiri unifamiliale de diferite tipuri: case individuale, townhouse, duplex);
• blocuri locative;
• clădiri de birouri;
• clădiri ale instituțiilor de învățământ;
• clădiri ale instituțiilor medicale;
• hoteluri;
• restaurante, cafenele;
• clădiri cu destinație sportivă;
• clădiri pentru servicii de comerț cu ridicata și cu amănuntul;
• alte tipuri de clădiri cu consum energetic, inclusiv cu destinație mixtă.

În același timp, Legea precizează că nu se supun certificării performanței energetice:

• clădirile care sunt protejate conform Legii nr. 1530/1993 privind ocrotirea monumentelor și sunt incluse în registrul monumentelor locale sau naționale, în măsura în care respectarea anumitor cerințe de performanță energetică ar modifica în mod inacceptabil valoarea istorică, caracterul sau aspectul exterior al acestora. Imposibilitatea respectării anumitor cerințe de performanță energetică în raport cu clădirile respective trebuie să fie argumentată și confirmată de către proprietarul clădirii în baza documentelor normative în construcții;
• clădirile utilizate ca lăcașuri de cult sau pentru alte activități cu caracter religios;
• construcțiile cu caracter provizoriu, platformele industriale, atelierele, clădirile din domeniul agricol cu altă destinație decât cea de locuit, cu cerere redusă de energie;
• clădirile de locuit care sunt utilizate sau care sunt destinate a fi utilizate mai puțin de patru luni pe parcursul unui an, sau care sunt destinate a fi utilizate pentru o perioadă limitată de timp pe parcursul unui an și au un consum preconizat de energie mai mic de 25% din valoarea care ar rezulta din utilizarea acestora pe tot parcursul anului;
• clădirile separate cu o suprafață utilă totală mai mică de 50 m2;
• clădirile destinate apărării naționale, cu excepția caselor individuale sau a clădirilor de birouri ale organului central de specialitate al administrației publice în domeniul apărării ori ale autorităților administrative sau ale instituțiilor publice din subordinea acestuia;
• alte categorii de clădiri cu regim special care sunt reglementate de acte normative speciale și pentru care respectarea prevederilor prezentei legi nu este posibilă din motive întemeiate prevăzute de legislație;
• clădirile existente ai căror proprietari confirmă documentar că acestea sunt susceptibile de a fi reconstruite, extinse, modernizate sau demolate, parțial sau total, iar potențialul cumpărător sau locatar intenționează să le reconstruiască, extindă, modernizeze sau să le demoleze, parțial sau total.

Cu excepția cazurilor stabilite în Lege, certificarea performanței energetice pentru alte clădiri și unități de clădire este voluntară, dar poate deveni obligatorie în cazul în care această obligație este prevăzută într-un contract sau într-un program de îmbunătățire a performanței energetice a clădirilor.

Autoritățile administrației publice locale sunt încurajate să asigure evaluarea performanței energetice a clădirilor care aparțin cu drept de proprietate unităților administrativ-teritoriale corespunzătoare și în care își desfășoară activitatea autoritățile administrației publice locale respective, precum și a clădirilor deținute și ocupate de întreprinderile municipale.

În cazul caselor individuale, certificarea performanței energetice se poate baza pe evaluarea unei alte clădiri reprezentative, similare din punctul de vedere al proiectării, dimensiunii și al performanței energetice, cu condiția ca această similitudine să poată fi garantată de evaluatorul energetic care efectuează certificarea performanței energetice a clădirii în cauză.

Certificarea performanței energetice a unităților de clădire se efectuează în aceleași condiții ca și certificarea performanței energetice a întregii clădiri.

În cazul în care clădirea viitoare sau clădirea existentă supusă unei renovări majore se vinde sau se transmite în locațiune, vânzătorul sau locatorul clădirii, la solicitarea cumpărătorului sau a locatarului, este obligat să prezinte certificatul de performanță energetică.

Rezultatele certificării performanței energetice a clădirii sau a unității de clădire se prezintă de evaluatorul energetic în raportul privind evaluarea performanței energetice a clădirii sau a unității de clădire, în baza căruia se întocmește certificatul de performanță energetică. Raportul privind evaluarea performanței energetice se anexează la certificatul de performanță energetică.

Cerințele specifice și procedura de certificare a performanței energetice, inclusiv modul de întocmire a certificatelor de performanță energetică și a rapoartelor privind evaluarea performanței energetice, cerințele specifice privind ținerea Registrului electronic al certificatelor de performanță energetică și modul de înregistrare a certificatelor de performanță energetică, precum și cerințele specifice privind informarea se stabilesc în Regulamentul privind procedura de certificare a performanței energetice a clădirilor și a unităților de clădire.