Comentând adunarea antiunionistă din regiunea găgăuză, Evenimentul Zilei amintește că în 1990 „criza găgăuză” tot cam așa s-a început, cu declarații anti-moldovenești, pro-URSS, apoi luarea cu asalt a poliției din Vulcănești, proclamarea așa-numitei „republici găgăuze”. În cadrul întrunirii s-au făcut unele declarații războinice și chemare la ură și dezmăț, iar ziarul se întreabă ce crede SIS-ul și Procuratura despre aceasta.

Potrivit portalului Deschide.md, „Adunarea găgăuzilor de sâmbătă ar avea ceva caragialesc în conținutul ei, de republică ploieșteană, dacă nu ar reprezenta – fie și prin ridicolul său – o amenințare mocnită în adresa oamenilor normali din acest stat. Impresia șocantă e că Găgăuzia n-a evoluat cu niciun milimetru de la retorica sfârșitului Perestroikăi și a începutului anilor 90, iar semne de reconciliere nu se întrevăd. Vina pentru actuala situație fără ieșire în care ne-am pomenit e a moldoveniștilor „toleranți” și complici cu minciunile comuniste și tezele românofobe, iar atitudinea recalcitrantă și xenofobă a găgăuzilor a fost și este favorizată de diviziunea artificială, menținută de elitele politice centrale ale R. Moldova, între români și moldoveni”.

„Locul unui președinte nu e pe Facebook, dar e printre oameni”, titrează Timpul, care comentează o postare a șeful statului, de acum câteva zile, care s-a adeverit a fi extrem de stranie și discriminatorie. „În prezent, se fac încercări de a ne ademeni cu noi învățături false, cum ar fi liberalismul, toleranța, egalitatea de gen”, a scris șeful statului pe contul său oficial de Facebook, cu ocazia sărbătorii Duminica Triumfului Ortodoxiei. Mesajul a generat numeroase critici și mai târziu a fost ștearsă. Reacția cetățenilor a fost imediată, iar mai multe categorii de persoane s-au simțit lezate. De aceea, șeful statului a considerat că e mult mai simplu să spună că, de fapt, nu el a scris postarea și că nici măcar nu a văzut-o, decât să încerce să-și justifice modul de gândire primitiv. Igor Dodon stă mai mult pe Facebook decât acolo unde ar trebui să stea un președinte, un lider, un demnitar care a fost ales să rezolve problemele existente ale poporului, nu să creeze altele noi”, comentează Timpul.

ZDG scrie cum motivează CSJ decizia de a nu-i interzice lui Gamrețki să ocupe funcții publice. „Curtea Supremă de Justiție (CSJ) susține că traficul de influență săvârșit de fostul șef al Direcției Generale Transport Public și Căi de Comunicație (DGTPCC), Igor Gamrețki, nu are vreo legătură cu funcția pe care a deținut-o la Primăria Chișinău și se referă doar la relația acestuia cu Dorin Chirtoacă, care îi este fost coleg de clasă și persoană apropiată. Anume astfel își explică judecătorii CSJ decizia din 30 ianuarie curent de a nu-l pedepsi pe Gamrețki prin privarea dreptului de a ocupa funcții publice pe o perioadă de trei ani, așa cum au stabilit instanța de fond și cea de apel”.