Aceste animale erau clasificate drept drept tigri de Indochina până recent, în 2004, când analize ADN au demonstrat că este vorba de două subspecii diferite ale acestor feline. Tigrii malaiezieni au primit denumirea latinească "Panthera tigris jacksoni", în onoarea lui Peter Jackson, un celebru militant pentru salvarea tigrilor.

Tigrii malaiezieni, animale mari care ajung să cântărească între 100 și 120 de kilograme, trăiesc în păduri tropicale umede.

La începutul acestui an, WWF a estimat o creștere a numărului de tigri din habitatele naturale, de până la 3.890 de exemplare în 2016 față de aproximativ 3.200 în 2010. Această creștere se referă însă la populația generală de tigri (din toate subspeciile acestei feline), pe când populația de tigri malaiezieni a rămas în continuare în stare critică.

Printre cele mai grave pericolele cu care se confruntă aceste feline, cele mai mari din lume, este dezvoltarea așa-numitei infrastructuri liniare — care include drumuri, oleoducte și gazoducte, căi ferate, linii de înaltă tensiune și canale. Infrastructura liniară este în plin boom în Asia, patria tigrului, și fragmentează habitatul acestor animale, ceea ce reprezintă o amenințare importantă pentru niște animale teritoriale, care trăiesc și vânează răspândite pe arii mari de teren. Drept rezultat, numeroși tigri nu se mai pot înmulți, își pierd locurile de vânătoare, nu mai găsesc adăpost și nu-și mai pot delimita teritoriul. Zonele de habitat fragmentate de dezvoltarea infrastructurii devin prea mici pentru a susține aceste animale.

În plus, din cauza micșorării habitatului se înmulțesc situațiile în care tigrii ajung să intre în contact cu oamenii, fie că este vorba de atacuri sporadice asupra unor oameni în mediul rural, fie că tigrii sunt cei care devin ținta vânătorilor și traficanților.

Conform estimărilor, țările în care trăiesc tigri (în special India) vor trebui să investească aproximativ 8 trilioane de dolari în lucrări de infrastructură în perioada 2012 — 2020 pentru a răspunde nevoilor legate de creșterea populației. Aproximativ 11.000 de kilometri de drumuri și căi ferate suplimentare vor străbate habitatul tigrilor până în 2020.

Conservarea habitatului în care trăiesc tigri este importantă atât pentru supraviețuirea acestor feline, dar și pentru milioanele de oameni care depind de aceste regiuni din punct de vedere economic, prin activități turistice. De asemenea, conservarea habitatului în care trăiesc tigri aduce importante beneficii pentru mediu. Tigrii au și o importanță culturală pentru comunitățile umane care trăiesc în mod tradițional la marginea habitatului acestor animale care simbolizează forță și agilitate.

Protejarea habitatului tigrilor malaiezieni are drept efect și salvarea altor specii de faună sălbatică cu care aceste animale împart habitatul, așa cum sunt elefanții asiatici sau leoparzii pătați.

Defrișarea pădurilor și transformarea lor în terenuri agricole, precum și construcția de noi drumuri reprezintă principalele amenințări pentru tigrii malaiezieni. Transformarea pădurilor în care trăiesc aceste feline în terenuri agricole sau plantații duce la creșterea frecvenței întâlnirilor dintre tigri și vite. Costurile pentru fermieri pot fi foarte ridicate — pierderile de vite din cauza atacurilor tigrilor au avut un cost estimat la peste 400.000 de dolari, în perioada 1993 — 2003 în regiunea Terengganu, una dintre cele mai sărace zone din Malaysia. Drept urmare, tigrii sunt deseori vânați și uciși de autorități și de fermierii care și-au pierdut vitele. Felinele ucise astfel sunt apoi valorificate pe piața neagră, generând legături între localnici, braconieri și traficanți și crescând riscul uciderii și altor tigri pentru profit, sub pretextul că ar fi atacat vite. Diverse părți și organe ale tigrilor sunt comercializate pe piețele negre ale Asiei pentru a fi folosite în medicina tradițională dar și, pur și simplu, ca simboluri ale unui statut social ridicat.