Sub cerul pe care se îmbulzesc avioanele de luptă ale unei jumătăți de duzină de țări, o diversitate de facțiuni susținute de puterile rivale se războiesc între ele într-o serie amețitoare de combinații. Aliații de pe un front de luptă sunt dușmani pe altul. Statele Unite, Rusia, Turcia și Iranul au trupe pe teren și acestea intră tot mai mult în coliziune, scrie THE WASHINGTON POST.

Pe parcursul unei singure săptămâni, cea care a trecut, Rusia, Turcia, Iranul și Israelul au pierdut avioane doborâte de tir ostil. SUA se luptă în acest timp de mai multe zile să respingă forțele milițiilor tribale siriene susținute de iranieni, în deșertul estic, apropiind forțele americane de amestecul în conflictul din Siria.

"Riscurile sunt ridicate", a spus Sami Nadir de la Institutul Levant pentru Afaceri Strategice. "În Siria prevalează un nou război rece și orice escaladare ar putea crea condițiile pentru un război regional sau internațional, având în vedere faptul că marile puteri sunt direct prezente pe teren și nu prin intermediari, cum se întâmpla înainte."

Cele mai recente confruntări survin după ani de lupte în timpul cărora părțile din ceea ce de mult timp a încetat a fi un război civil au ajuns să se bazeze pe puterile externe pentru subzistență, aducând în Siria noi arme, soldați și agende.

În situația în care Assad a rezistat rebeliunii împotriva lui și Statul Islamic este înghesuit într-o ultimă fâșie de teritoriu de-a lungul frontierei irakiano-siriene, actorii rivali se luptă acum pentru a contura rezultatul final al războiului.

Guvernul sirian controlează cea mai mare parte a teritoriului, mai mult de jumătate din țară aflându-se sub controlul fidelilor lui Assad, susținuți de Rusia și Iran.

Statele Unite au influență asupra unei suprafețe situate pe locul doi în ordinea întinderii, de 27% din Siria, care a fost cucerită în cea mai mare parte de la Statul Islamic de forțele conduse de kurzi din nord-est, cu ajutorul armelor, forței aeriene și consilierilor de la Operațiunile Speciale din SUA. Statele Unite spun că vor rămâne până când va exista o reglementare de pace, lăsând deschisă întrebarea despre cât va mai trece până atunci.

Turcia deține o enclavă în nord, împreună cu rebelii sirieni, și luna trecută a inițiat o invazie în enclava kurdă conexă Afrin. Aici, complexitatea războiului este vizibilă pe de-a întregul. Aliatul din NATO al Americii, Turcia se luptă împotriva kurzilor aliați cu SUA, care primesc sprijin tacit de la guvernul sirian. Dar guvernul susține în același timp milițiile tribale care îi atacă pe kurzii aliați ai americanilor și consilierii lor americani, în estul Siriei.

Cea care ține echilibrul general al puterii este Rusia, care a devenit puterea militară dominantă din Siria când a intervenit în numele lui Assad în 2015, iar acum joacă în mod bizar rolul de combatant și în același timp de mediator al păcii.

Dar cel mai mare pericol de declanșare a unui conflict extins ține de amploarea sporită a implicării Iranului. Iranul a furnizat mușchi sub forma trupelor și banilor care au permis guvernului sirian să revendice majoritatea teritoriilor vaste care au scăpat controlului guvernamental în primii ani de război, amplificând în acest timp prezența iraniană în Siria.

Israelul a privit cu alarmă sporită creșterea influenței Iranului și milițiilor sale aliate. Dincolo de frontierele sale, Israelul se confruntă acum cu comando-uri și forțe aliate cu Iranul, inclusiv mișcarea libaneză șiită Hezbollah și unele din cele mai puternice miliții șiite irakiene, care au luptat împotriva trupelor americane din Irak, cu un deceniu în urmă.

Confruntarea din weekend în cadrul căreia un avion de luptă israelian a fost doborât, pentru prima dată din anii 1980, lovit de o salvă trasă de rachetele antiaeriene siriene furnizate de Rusia, a crescut brusc miza pentru Israel și Iran. Acum cele două state se luptă direct unul împotriva altuia în Siria, pentru prima oară. Confruntarea aeriană a fost declanșată de pătrunderea unei drone iraniene în spațiul aerian israelian. Chagai Tzuriel, director general al Ministerului de Informații al Israelului, a exprimat hotărârea țării sale de a împiedica Iranul să-și mențină actualul nivel de influență în Siria postbelică. "Toată lumea se gândește la ziua de după", a spus el. "Rușii și iranienii se așteaptă să primească partea ce le revine pentru că au salvat regimul. Pur și simplu devine mai important ca în acest moment să influențăm conturul pe care îl va avea Siria". Prin trimiterea dronei în spațiul aerian israelian, Iranul a traversat o "linie roșie", a spus el. "Nu a fost un atac, ci o încercare a limitelor și regulilor. Pentru iranieni, nimic nu este mai bun decât să testeze limitele și să nu fie trași la răspundere și de aceea noi nu trebuie să le permitem", a adăugat el.

Administrația Trump și-a transferat atenția în Siria, de la amenințarea reprezentată de Statul Islamic, la prezența extinsă a Iranului. În cadrul politicii privind Siria anunțate luna trecută de Departamentul de Stat, 2.000 de militari bazați în nord-estul Siriei vor rămâne, printre alte obiective, până când "influența iraniană din Siria va fi diminuată și vecinii Siriei vor fi feriți de toate amenințările care emană din Siria".

Totuși, Iranul a jurat că nu se va permite Statelor Unite să rămână în Siria, creând spectrul unor confruntări suprapuse SUA-Iran și israeliano-iraniene. "SUA nu vor reuși să împartă Siria", a spus Ali Akbar Velayati, consilier pentru afaceri externe al liderului suprem al Iranului, Ayatollahul Ali Khamenei, conform comentariilor publicate de agenția de știri iraniană Mehr. "Fie vor pleca din Eufratul de est din Siria, fie îi vom da noi afară de acolo".

El a vorbit miercurea trecută, cu o zi înainte ca una din milițiile susținute de iranieni, compusă din tribaliști locali, să lanseze un atac de amploare împotriva unei baze militare care aparține alianței conduse de kurzi, unde erau prezente trupele SUA. Armata americană a chemat elicopterele militare, avioanele cu reacție și aviația de atac să reprime atacul.

După erupțiile violente, Turcia, Israelul și SUA se află în situația de a aștepta de la Rusia o temperare a tensiunilor. "Ei sunt dominanți în Siria și ei au demonstrat că sunt cei care fac jocurile", a spus Tzuriel. "Eu presupun că Rusia vrea să-și stabilizeze reușitele din Siria. A avut reușite foarte bune, acum vrea să stabilizeze (situația), vrea Pax russiana".

Totuși, mulți analiști se întreabă dacă Rusia are suficientă influență asupra tuturor actorilor, pentru a împiedica escalada să scape de sub control. Rusia a spus că nu a fost informată de miliție că plănuia să atace baza sprijinită de SUA și este de asemenea posibil ca Rusia să nu fi avut știință despre lansarea dronei iraniene, aparent de pe un camion mobil, conform oficialităților israeliene.

"Rușii au mai multă influență decât ne dăm noi seama, dar nu atât de multă cât ar dori ei", a spus Salman Shaikh, consultant care mediază între facțiunile siriene. Războiul suferă "mutații, dintr-un conflict intrasirian devenind un conflict între state".

Sirienii de rând sunt deseori uitați în rivalitățile tot mai mari, continuând să îndure loviturile aeriene, bombardamentele și, în unele locuri, foamea. Guvernul și-a intensificat atacurile asupra a două din cele mai întinse teritorii deținute de rebeli, de la începutul anului, iar numărul victimelor crește din nou. Conform Violations Documentation Center, care numără victimele civile, 687 de oameni au murit în ianuarie și alte sute au fost uciși luna aceasta.

"Războiul sirian nu se stinge și nu se va stinge", a spus Shaikh.

Articol de Liz Sly și Loveday Morris

Sursa: Rador