Mesagerul anticorupției, ales președinte al României, opinează Le Monde. Un etnic german devine, pentru prima dată, președinte în Romania, scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung. Duminică seara, în urma unei surprinzătoare răsturnări de situație, premierul Victor Ponta i-a cedat cel de-al doilea tur de scrutin al prezidențialelor candidatului de centru-dreapta Klaus Iohannis, remarcă The New York Times. Victorie incontestabilă a lui Klaus Iohannis, cu o participare la vot de 64%, un record pentru această țară marcată de delăsarea alegătorilor, determinată de sărăcie și corupție, notează Les Échos.

O bună parte din campanie s-a concentrat asupra modalităților de îmbunătățire a nivelului de trai, în a doua cea mai săracă țară din UE, remarcă Financial Times. Noul președinte român s-ar putea confrunta cu o majoritate parlamentară ostilă, ceea ce riscă să conducă la noi blocaje politice, sunt de Associated Press și La Tribune. România are nevoie de schimbări profunde, a declarat, ieri , în timpul unei întâlniri cu jurnaliștii, noul președinte ales, Klaus Iohannis, citează Itar-Tass. El a dat asigurări că va continua parteneriatul strategic cu SUA și va menține activ rolul țării sale în NATO și UE. Victoria lui Iohannis semnalează o revenire la vechile tradiții, crede Die Welt, subliniind că este primul lider 'german', după Regele Mihai de Hohenzollern, care a abdicat forțat de sovietici, cu mai puțin de 70 de ani în urmă. Victoria lui Iohannis a fost câștigată și prin lupta online, cu o mobilizare masivă pe Facebook și Twitter, remarcă EUObserver. După 25 de ani, rețelele de socializare au pornit o nouă revoluție în România, conchide The Scotsman.

Tensiunile din Europa cauzate de criza ucraineană sporesc. Cancelarul german Angela Merkel a avertizat asupra amestecului crescând al Rusiei în Europa de Est și l-a criticat pe președintele Vladimir Putin pentru practicarea unei politici externe cu reminiscențe din Războiul Rece, scrie The Wall Street Journal. Criza din Ucraina nu este o problemă regională, ci un motiv de îngrijorare pentru toată lumea, a spus Merkel, citată de ziarul Der Spiegel. Berlinul a început să vadă Moscova ca pe un adversar, și nu un potențial partener, guvernul german fiind îngrijorat de eforturile lui Vladimir Putin de a-și spori influența în Balcani, comentează Der Spiegel. Avioane de luptă ale NATO au interceptat un avion militar rusesc deasupra Mării Baltice, după alte patru incidente similare petrecute săptămâna trecută, pe fondul unei intensificări a tensiunilor dintre Rusia și foștii săi inamici din era Războiului Rece, scrie Bloomberg. Rusia susține că SUA duc un război economic pentru subjugarea opozanților lor, atenționează The Moscow Times. La rândul său, președintele american Barack Obama afirmă că țara sa ar prefera o Rusie pe deplin integrată în economia globală, scrie Stars and Stripes.

Înainte de un bilanț al anului 2014, pentru întreaga lume se anunță o nouă perioadă de recesiune. Eurozona poate suferi o a treia recesiune fără precedent, cu o rată mare a șomajului și un declin al creșterii, a avertizat premierul britanic David Cameron, citat de EUObserver. Economia eurozonei a crescut cu numai 0,2 la sută în al treilea trimestru din 2014, potrivit datelor recent publicate de Eurostat, amintește The Guardian. Germania și Franța, cele mai mari economii ale eurozonei, au înregistrat o creștere lentă până acum, în timp ce Italia a reintrat în recesiune, notează La Stampa. Problemele eurozonei par a nu mai avea sfârșit, deplânge El Economista. Mai întâi, a fost criza datoriilor în țările periferice și în Irlanda; apoi, economile puternice din zona euro, Germania, Franța și Italia, au început să cocheteze cu stagnarea și cu recesiunea. Și, dacă nu erau destule probleme, Fitch a avertizat și a redus vineri de la stabil la negativ nota ('AA') a Belgiei, care pare a deveni o nouă problemă a eurozonei, comentează ziarul spaniol.