Atunci când republicile neruse s-au eliberat, la prăbușirea sovietică, iar țările satelite sovieticilor est-europene zdrobeau lanțurile dominației Moscovei, bunul simț arăta că Războiul Rece se sfârșise. Învingători erau Statele Unite și aliații lor europeni, reuniți în alianța NATO pentru a nu permite extinderea sovietică în Europa, după Al Doilea Război Mondial.

De la prăbușirea sovietică - cum se temuse Moscova - această alianță s-a întins spre Est, de-a lungul unei linii ce merge de la Estonia în nord, până la România și Bulgaria în sud. Kremlinul pretinde că a avut garanții din partea Occidentului, că acest lucru nu se va întâmpla. Acum, singurele zone tampon ale Moscovei în fața unei încercuiri complete a NATO la granița sa vestică sunt reprezentate de Finlanda, Belarus și Ucraina.

Nu este nevoie ca atitudinea Kremlinului să fie paranoică pentru a privi cu îngrijorare harta. Iar Rusia a reacționat spectaculos, la începutul anului trecut. Relațiile SUA-Rusia au recăzut în periculoasa înfruntare nucleară și politică din anii Războiului Rece, dinaintea prăbușirii sovietice.

A început cu demonstrațiile prooccidentale prelungite din capitala ucraineană. Răzvrătirea l-a determinat pe președintele corupt și prorus Victor Ianukovici să fugă la Moscova, cu aproape un an în urmă. Turbulențele politice au izbucnit după ce Ianukovici - contrar unui acord cu UE în vederea strângerii relațiilor comerciale și politice cu blocul politic și comercial pan-european - a dat înapoi și a acceptat garanțiile ruse de miliarde de dolari sub formă de ajutoare financiare.

La preluarea puterii din Ucraina de către un nou guvern, prooccidental, Rusia a reacționat prin anexarea Peninsulei Crimeea pe care a transformat-o din nou într-o regiune a Rusiei. Liderul sovietic Nikita Hrușciov transferase regiunea strategică de sub controlul federației ruse, sub cel al Republicii Ucraina, în 1954. Crimeea a rămas baza flotei Rusiei la Marea Neagră, iar etnicii ruși formează majoritatea populației sale.

Separatiștii rusofoni din estul Ucrainei - la granița rusă - au început să se agite, apoi să lupte pentru a se elibera de sub controlul Kievului, cerând de la caz la caz, autonomie, independență sau anexarea la Rusia. Pe măsură ce luptătorii susținuți de ruși - Occidentul pretinde că ei au primit arme grele rusești și că sunt susținuți de forțele ruse - au pătruns mai adând în Ucraina, conferința de pace din septembrie a trasat planurile în vederea unui armistițiu și a măsurilor în direcția unei reglementări posibile.

Încetarea focului nu a fost niciodată respectată și luptele dintre forțele ucrainene și separatiști au devenit mai intense. Separatiștii au acumulat noi teritorii considerabile în urma luptelor, soldate cu 5.300 de victime conform relatărilor ONU.

Acum există un nou plan de pace. Elaborat în cursul negocierilor nocturne de miercuri spre joi, face apel la un armistițiu care să intre în vigoare de duminică. Dar de la anunțarea acordului, luptele au sporit, căci forțele ucrainene se luptă pentru a păstra un important nod feroviar din Debalțeve. Acesta controlează transporturile dintre regiunile deținute de rebeli Donețsk și Lugansk. Aceste regiuni adăpostesc complexe importante ale industriei grele, în multe fabricându-se arme pentru armata Rusiei.

În cadrul acordului care cheamă la oprirea luptelor, ambele părți urmează să-și retragă armele grele de pe linia frontului. Kievul urmează să elaboreze o nouă constituție care va reflecta solicitările de autonomie ale separatiștilor. Ucraina va relua controlul graniței sale cu Rusia. Moscova consideră că acordul este o garanție că Ucraina nu va intra în NATO.

Acordul a fost anunțat ca o nouă șansă pentru pace, de președintele francez Francois Hollande și de cancelarul german Angela Merkel, care au aranjat noul acord de pace în cursul negocierilor în care au fost implicați președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, și președintele rus Vladimir Putin. Și liderii rebeli au semnat înțelegerea. Administrația președintelui Barack Obama, aflată în fruntea unei inițiative de sancțiuni drastice îmoptriva Moscovei pentru acțiunile din Crimeea și din estul Ucrainei, a adoptat o atitudine de așteptare.

"Testul real al acordului convenit va consta în aplicarea sa deplină și fără ambiguități, inclusiv a sfârșitului durabil al ostilităților și restabilirii controlului ucrainean asupra graniței sale cu Rusia", a spus Casa Albă într-o declarație.

Oficialitățile americane sunt sceptice în privința respectării acordului. Secretarul de stat John Kerry a spus clar: "Acum faptele vor conta. Vom judeca angajamentul Rusiei și al separatiștilor după acțiunile lor, nu după cuvintele lor".

Între timp, administrația a amânat decizia de a trimite arme letale Ucrainei și de a aplica noi sancțiuni Rusiei. Putin, care până acum s-a dovedit impermeabil la sancțiunile occidentale și la prăbușirea prețului petrolului care îi amenință economia țării întregi, este cu un pas mai aproape de obiectivul său de a se asigura că la frontiera sa vestică nu va exista încă un membru NATO.