„Guvernul a spus că e capabil să schimbe țara asta, dar nici măcar nu poate controla prețurile la energie și la bunurile de bază”, spunea Hristov luna trecută, când participa la cele mai mari proteste din Moldova de după venirea la putere a președintei Maia Sandu în 2020, scrie sursa citată.

Organizate de Partidul Șor, rusofil, manifestațiile au blocat bulevardul care separă parlamentul de impunătorul palat prezidențial al lui Sandu. Unii protestatari au rămas acolo zile la rând, dormind în corturi. Mihail Uceriavi, un grădinar care s-a alăturat celor din stradă, argumenta că „la fel ca Serbia, am putea vorbi cu Rusia, dar guvernul nostru nu crede decât în vorbitul cu UE”.

Fostă economistă a Băncii Mondiale, Sandu a fost aleasă pe baza promisiunii de a pune capăt corupției anterioarelor administrații și de a ghida Moldova spre aderarea la UE, un obiectiv intrat acum pe o traiectorie accelerată datorită războiului din Ucraina vecină. Moldova și Ucraina au devenit candidate la aderare în iunie.

Dar cum Moldova e complet dependentă de gazul rusesc, există temeri că Putin ar putea exploata criza energetică de la iarnă pentru a-și impune influența în fostul stat sovietic și a deraia programul lui Sandu.

„În cazul Moldovei Putin n-are nevoie de bombe. Lucrul de care are el nevoie aici este să distrugă nivelul de trai, și atunci oamenii se vor orienta din nou spre cei capabili să le ofere gaz ieftin [de la Rusia]”, a declarat secretarul de stat pentru energie, Constantin Borosan, pentru Financial Times.

Peste jumătate din moldoveni sunt în pericol să cadă sub limita sărăciei, conform unui raport din martie al Programului de Dezvoltare al ONU. Prețul gazului s-a mărit de patru ori față de anul trecut, împingând inflația la 34% în august. Luna aceasta instituția de reglementare a energiei din Moldova a mărit iar tarifele pentru gospodării, cu aproape o treime.

O iarnă grea ar putea adânci fractura dintre locuitorii capitalei Chișinău, care au o rețea municipală de încălzire, și cei din zona rurală, unde guvernul subvenționează prețul lemnului de foc mulțumită unei finanțări UE de 135 de milioane de euro.

Cea mai presantă preocupare e dacă Gazprom, monopolul de stat al Rusiei asupra gazelor, va continua să aprovizioneze Moldova la iarnă. Moldova are rezerve doar pentru două săptămâni, stocate în România vecină, iar pe teritoriul ei nu are deloc stocuri.

Gazprom a mărit considerabil prețul gazului pentru Moldova după ce partidul lui Sandu a câștigat alegerile anticipate din 2021, iar acum cere plata unei datorii de 700 de milioane de euro pentru livrări mai vechi, pe care Moldova o contestă.

Moldova lucrează pentru a găsi alternative la Gazprom, care variază de la încălzirea Chișinăului cu păcură până la importul de gaze din locuri precum Azerbaidjan și Kazahstan, în Asia Centrală.

Începând din vară, Moldova își primește 30% din energia electrică din Ucraina, reducându-și dependența de o centrală din teritoriul separatist Transnistria, care până atunci era unicul ei furnizor.

În ciuda faptului că a pierdut acum 30 de ani controlul asupra Transnistriei într-un război cu separatiștii de acolo susținuți de ruși, Moldova nu și-a diversificat ulterior sursele de energie pentru a scăpa de dependența de Rusia. Doar 3% din energia Moldovei provine din surse regenerabile.

„Rusia a subminat vreme de decenii tentativele de diversificare, oferind resurse energetice considerabil mai ieftine”, a declarat Artur Lorkowski, director al Energy Community Secretariat, o organizație cu sediul la Viena care supraveghează piața energetică europeană.
Între timp, proprietarii de restaurante și alți antreprenori încearcă să facă economie la gaz.

Nadejda Cornetel a cumpărat în august un cuptor electric pentru a înlocui unul dintre cele două cuptoare pe gaz din fabrica ei de biscuiți, care merge în pierdere de când a izbucnit războiul din Ucraina. Ea intenționează să-și instaleze și panouri solare.

„Când am început, acum șapte ani, gazul era mereu opțiunea cea mai bună și nu era ceva la care să te gândești, însă acum nu cred că cineva ar mai începe o afacere în acest fel”, a declarat Cornetel.

Partidul de la guvernare al lui Sandu mai are timp până în 2025 pentru a convoca noi alegeri parlamentare și a-i convinge pe alegători că reformele lui dau roade, într-o țară în care convingerile politice sunt delimitate în mare de granițele dintre generații.

„Astăzi economia de piață asigură mai multe ocazii, dar mai puțină stabilitate percepută, iar pentru generația bătrână acest lucru e dificil de înțeles, astfel că mulți vor vota cu oricine promite vechea stabilitate sovietică”, a declarat Eugen Cozonac, responsabil cu companiile de stat ale Moldovei.

Dar mulți dintre bătrânii care protestează sunt însoțiți și de rude mai tinere. Alexander Mihailov, instructor de gimnastică, a declarat: „Tinerii pot câștiga mai mulți bani, dar ce se întâmplă cu bunicii mei și cu prietenii lor bătrâni?”

Putin ar putea aștepta scăderea temperaturii pentru a declanșa proteste mai ample, însă utilizarea penuriei de energie ca armă împotriva Moldovei ar putea însemna și un dezastru pentru Transnistria, a cărei centrală electrică și industrie metalurgică se bazează pe gazul rusesc. Transnistria are cam 400.000 de locuitori, dar consumă mai mult gaz decât cei 2,6 milioane de locuitori ai Moldovei.

„Trebuie să supraviețuim iernii, iar rușii o știu prea bine, dar sunt convins că și cei din Transnistria se simt acum în nesiguranță și nemulțumiți, chiar dacă ei vor face cum le va spune Moscova”, a declarat parlamentarul Dumitru Alaiba.

Moldova ar vrea să primească mai multe fonduri de urgență pentru iarnă de la Bruxelles, mai cu seamă în virtutea noului ei statut de țară candidată la aderare. „Vin proiecte mari, ceea ce e minunat, dar ce ne trebuie acum este sprijin bugetar pe termen scurt”, a declarat Dorin Frăsîneanu, consilier guvernamental pe probleme de politică externă.

O altă incertitudine e continuitatea aprovizionării Moldovei cu energie electrică din Ucraina, care poate fi folosită și ea la încălzirea clădirilor, prin intermediul aparatelor de aer condiționat. O întâlnire ministerială recentă de la Odesa s-a finalizat fără ca Ucraina să consimtă la un rabat semnificativ pentru Moldova, în numele solidarității în vremuri de război. În schimb, Kievul ia acum în calcul sistarea exportului de energie electrică către Moldova.

Borosan, secretarul energiei, a afirmat că, pentru a-l înfrânge pe Putin, pentru Ucraina ar fi „mult mai ieftin” să aprovizioneze Moldova cu energie sub prețul pieței decât să riște să piardă un guvern pro-UE în favoarea unuia rusofil, „care ar putea de asemenea să-i permită Rusiei să ne folosească aeroporturile” pentru a lovi sudul Ucrainei.