Termenul de 15 zile pentru oferirea informației presei este unul exagerat, masă rotundă

  • 11 Decembrie 2021 09:29
Termenul de 15 zile pentru oferirea informației presei este unul exagerat, masă rotundă

Termenul de 15 zile lucrătoare pe care-l prevede legea cu privire la accesul la informație pentru oferirea informației de către instituțiile publice este unul exagerat, consideră profesioniștii din mass-media. Reducerea acestui termen la până 5 zile, ar trebui să fie prioritatea imediată a autorităților. La fel, trebuie eliminată practica de transmitere a răspunsurilor prin scrisori și de realizat acest lucru online, pe e-mail, de exemplu. Subiectul a fost discutat în cadrul unei mese rotunde organizate de Consiliul Europei la Chișinău, transmite IPN.

Potrivit lui Eugeniu Rîbca, președintele Asociației Presei Independente, co-autor al Codului Serviciilor Media Audiovizuale, termenul de 15 zile pentru oferirea informațiilor de interes public, solicitate de jurnaliști, este exagerat, mai ales că actualmente, toate informațiile se regăsesc în calculatoare, respectiv pregătirea răspunsurilor e mai facilitată. De asemenea, prioritar e nevoie de crearea unui mecanism foarte clar care să oblige instituțiile publice să plaseze majoritatea informațiilor pe site-uri pentru ca jurnaliștii „să aibă problema în a le găsi din cauza volumului foarte mare”.

În opinia lui Eugeniu Rîbca, există mari probleme la capitolul apărării dreptului de acces la informație. Convenția Consiliului Europei prevede posibilitatea unui acces direct, eficient la protecție. Acest lucru este prevăzut și în legislația națională, doar că acesta nu funcționează. Atunci când li se încalcă dreptul de acces la informație, jurnaliștii se pot adresa în instanță, „doar că misiunea unui jurnalist este să facă jurnalism nu să umble prin instanțe”, de aceea, este nevoie să se revină asupra problemei.

Președintele API a propus modificarea Legii cu privire la accesul la informație. El crede că trebuie stabilit foarte clar în lege cine sunt furnizorii de informație, întrucât majoritatea dintre întreprinderile de stat create pe bani publici ignoră legislația din domeniu și interpretează prevederea așa cum o doresc. De asemenea, se cere elaborarea unor reglementări eficiente în vederea delimitării informațiilor de interes public în domeniul datelor cu caracter personal. E nevoie de proceduri extrajudiciare de contestare eficiente, mecanisme eficiente de monitorizare a implementării legislației, dar și sancțiuni eficiente.

În opinia lui William Massolin, Șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, libertatea presei și a mass-media sunt foarte importante, fiind realizate împreună cu accesul la informație și libertatea de exprimare. În Moldova, organizațiile naționale și internaționale au identificat anumite restricții ce țin de accesul la informație, fiind una din problemele cu care jurnaliștii se confruntă. Cultura de acces la documentele oficiale oferă posibilitatea cetățenilor să-și formeze o opinie cu privire la societatea în care trăiesc și cu privire la autoritățile pe care îi guvernează. Accesul la informație prevăzut și de Convenția Consiliului Europei în această ordine de idei, reprezintă un element important pentru democrație și pentru transparența autorităților publice.

Nadine Gogu, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent, susține că, spre regret, există mari probleme de comunicare proastă din partea instituțiilor de stat, comunicatorilor, care este raportată de colegii jurnaliști și societatea civilă. De asemenea, legislația este învechită și nu este aplicată cum trebuie. Asta împiedică jurnaliștii să transmită informațiile operativ și veridic. În opinia sa, trebuie făcut în așa fel ca funcționarii să înțeleagă că, dacă nu respectă legea, vor fi sancționați. În acest domeniu și nu doar, există proiecte elaborate de societatea civilă, care, odată adoptate, vor contribui la schimbarea lucrurilor spre bine, dar e nevoie de o monitorizare periodică a implementării.

În opinia Alinei Radu, directoarea publicației săptămânale de investigații „Ziarul de Gardă”, autoritățile au dificultăți în înțelegerea nevoilor jurnaliștilor. Ei trebuie să înțeleagă că „informația este a cetățenilor, iar autoritățile doar facilitează accesul oamenilor la informație”. În opinia sa, este nevoie ca acces la registre care conțin și informații cu caracter personal, utile pentru jurnaliștii de investigați și nu doar, să aibă acces orice reporter. Ea spune că există grupuri de jurnaliști care fac muncă de interes public cu toată responsabilitatea, există criterii de evaluare a unei instituții media, există cod de etică, criterii de transparență, de aceea nu vede niciun motiv să nu li se o fere jurnaliștilor acces la date.

 

Tags

Alte Noutati

LIVE: Agenda globală
Meteo Chișinău
16,63
Nori împrăștiați
Umiditate:99 %
Vint:2,57 m/s
Wed
18
Thu
16
Fri
20
Sat
22
Sun
23
Arhivă Radio Chișinău