Potrivit Consiliului de Stat, China va avea un „sistem dezvoltat de modificare a vremii” până în 2025, notează sursa citată. 

În următorii cinci ani, suprafața totală acoperită de ploi artificiale sau ninsoare va ajunge la 5,5 milioane km pătrați, în timp ce peste 580.000 km pătrați de teren vor fi acoperiți de tehnologii de alingare a grindinei. Programul va ajuta la combaterea dezastrelor naturale, va ajuta producția agricolă, și la gestionarea temperaturilor neobișnuit de ridicate sau a secetei, spun oficialii chinezi.

China a căutat de mult timp să controleze vremea pentru a proteja zonele agricole și pentru a-și asigura cerul senin pentru evenimentele cheie. A îndepărtat norii înainte de Jocurile Olimpice de la Beijing din 2008 pentru a reduce smogul și pentru a evita ploaia înainte de competiție. Întâlnirile politice cheie care se desfășoară în capitala Chinei au loc sub cer senin, atât datorită modificării condițiilor meteo, cât și închiderii fabricilor din apropiere.

Împrăștierea norilor nu e un concept nou, există de zeci de ani. Funcționează prin injectarea unor cantități mici de iodură de argint în nori cu multă umiditate, care apoi se condensează în jurul noilor particule, devenind mai grei și în cele din urmă căzând sub formă de ploaie.

Un studiu finanțat de Fundația Națională pentru Științe din SUA, publicat la începutul acestui an, a constatat că „împrăștierea norilor poate spori ninsoarea într-o zonă largă, dacă condițiile atmosferice sunt favorabile”. Studiul a fost unul dintre primele care a constatat definitiv că această procedură funcționează.

China a investit masiv în această tehnologie: între 2012 și 2017, a cheltuit peste 1,34 miliarde de dolari pentru diferite programe de modificare a vremii. Anul trecut, potrivit agenției de știri de stat Xinhua, modificarea vremii a contribuit la reducerea a 70% din daunele cauzate de grindină în regiunea de vest a Chinei, Xinjiang, o zonă agricolă cheie.

Și în timp ce alte țări au investit și în împrăștierea norilor, inclusiv SUA, entuziasmul Chinei pentru acestă tehnologie a creat probleme, în special în India vecină, unde agricultura este puternic dependentă de muson, care a fost deja perturbat și a devenit mai puțin previzibil din cauza schimbărilor climatice.

India și China s-au confruntat recent de-a lungul frontierei comune și disputate în Himalaya, cele două părți având la cea mai sângeroasă ciocnire din ultimele decenii. De ani de zile, mai multe voci din India au avertizat că modificarea vremii ar putea oferi Chineiavantajul într-un viitor conflict, având în vedere importanța condițiilor meteo pentru orice mișcare a trupelor din regiunea montană inospitalieră.

Deși accentul principal al modificării vremii din China Beijing pare să fie intern, experții au avertizat că există potențialul de impact dincolo de granițele țării.

Într-un raport publicat anul trecut, cercetătorii de la Universitatea Națională din Taiwan au spus că „lipsa unei coordonări adecvate a activității de modificare a vremii (ar putea) duce la acuzații de„furt de ploaie între regiunile învecinate”, atât în China, cât și în alte țări. Aceștia au subliniat, de asemenea, lipsa unui „sistem de verificări pentru a facilita implementarea proiectelor potențial controversate”.

„Dovezile științifice și justificarea politică pentru modificarea vremii nu sunt supuse dezbaterii sau discuțiilor ample (în China). În plus, înclinația conducerii pentru intervenția tehnologică în îmblânzirea diferitelor sisteme meteorologice este rareori contestată de puncte de vedere alternative”, au spus cercetătorii.