Noile proiecte reprezintă un nou pas spre investiții și dezvoltare comună în domeniul apărării, în special în domeniile aerian și spațial, arată sursa citată. În total, 21 de state membre ale UE din cele 25 participante la PESCO sunt implicate în proiectele din cadrul acestui val. România este implicată în patru dintre aceste proiecte: Proiectul “Vehiculul de suprafață semiautonom de dimensiuni medii (M-SASV)”, Noua generație de RPAS de mici dimensiuni, Apărarea activelor spațiale și Hub-ul comun pentru imagistică guvernamentală (CoHGI). Din totalul de 60 de proiecte PESCO, România este implicată în 16 proiecte, două dintre ele fiind inițiate de către țara noastră. 

Cele 14 proiecte lansate în cel de-al patrulea val acoperă cinci domenii militare – terestru (2), maritim (2), aerian (6), cibernetic/C4ISR (2) și spațial (2) -, informează Agenția Europeană de Apărare. Proiectele variază de la dezvoltarea de noi capacități militare și identificarea nevoilor viitoare în domenii precum puterea aeriană și escorta maritimă de suprafață, până la îmbunătățirea schimbului de imagini guvernamentale clasificate și antrenamentul comun pentru tancurile de luptă principale. Printre proiectele PESCO adoptate de Consiliu se numără:

Transportul aerian strategic de mărfuri supradimensionate

Proiectul “Transport aerian strategic pentru mărfuri supradimensionate” (SATOC) are ca obiectiv să acopere deficitul critic de transport strategic pentru mărfuri supradimensionate și grele, un instrument esențial pentru misiunile și operațiunile militare. SATOC implică o abordare treptată în trei etape, în primul rând prin identificarea unui număr suficient de membri ai proiectului – cu o posibilă participare a unui stat terț, armonizarea cerințelor și, în final, identificarea și convenirea unei soluții europene comune pentru transportul de mărfuri supradimensionate.

Cele cinci națiuni participante sunt: Germania, Cehia, Franța, Țările de Jos și Slovenia. Un calendar inițial al proiectului pentru colectarea și armonizarea cerințelor se va desfășura până în 2023, cu un posibil acord asupra unei soluții europene și un proiect ulterior prevăzut pentru 2026.

Citiți continuarea pe caleaeuropeana.ro