Organizat de Federația Tinerilor Basarabeni din România, evenimentul găzduiește în acest an 16 universități. Președinta Federației Tinerilor Basarabeni din România, Paula Bodlev, a menționat pentru Radio Chișinău că voluntarii FTB, studenți deja integrați în sistemul educațional românesc, sunt prezenți pentru a-i ghida pe tinerii care se află la început de drum:

„Voluntarii federațiilor basarabene sunt aici alături de tinerii absolvenți să le răspundă la întrebările tinerilor. Iar ceea ce privește așteptările noastre din acest an cu privire la târgul universităților, ne așteptăm să fie mult mai mulți tineri interesați și dornici de a-și urma parcursul academic în România”, a spus Paula Bodlev.

Studentul basarabean Cristian Ordoreanu, deja integrat în sistemul educațional din România, ne-a spus despre avantajele pe care le au studenții din Republica Moldova la Universitatea din Petroșani.

„La Universitatea din Petroșani noi putem oferi o bursă de merit care se acumulează cu bursa de basarabean. În jur de 400 de euro un student basarabean ar putea obține pe lună. Oferim multe locuri la buget cu bursă și buget fără bursă. Și pe lângă acestea, mai avem și programul Erasmus, ce presupune o bursă de 800 euro lunar și practică la o companie din Uniunea Europeană și nu numai. De asemenea, ca student basarabean înmatriculat în anul întâi ai cazarea gratis, câte doi în cameră”, spune Cristian Ordoreanu.

Profesoara universitară Ana Dumitrașcu de la Universitatea Maritimă din Constanța a vorbit despre multiplele posibilități pe care le oferă specializările universității și programele lor moderne, precum: securitate cibernetică, sisteme de telecomunicații, managementul în transporturi. Totodată, cadrul didactic a menționat și despre implicarea tinerilor din Republica Moldova.

„Avem o ofertă foarte bogată în ceea ce privește programele noastre de studii. Specializările tradiționale ale universității noastre, precum navigație și transport maritim și fluvial, electromecanică și electrotehnică - oferă absolvenților posibilitatea de a alege o carieră de ofițer la bordurile navelor sau o carieră de inginer la uscat, cum spunem noi. Avem securitate cibernetică, ingineria sistemelor electroenergetice, tehnologii și sisteme de telecomunicații, ingineria și protecția mediului în industrie. Studenții basarabeni beneficiază de școlarizare gratuită, majoritatea locurilor sunt bugetate și, de asemenea, cazarea în căminele studențești este gratuită. Lucrez cu drag cu studenții basarabeni, recunosc, sunt niște tineri care dau dovadă de maturitate, sunt foarte serioși și de-a lungul timpului, să știți că au fost foarte mulți dintre ei, printre studenții noștri de top”, a precizat Ana Dumitrașcu.     

Am întrebat și tinerii absolviți de liceu de ce aleg România pentru studii, dar și pentru ce orașe optează. Laura-Ioana Stanciu, absolventă a Liceului Teoretic „Alexandru cel Bun” din orașul Bender, spune că analizează două centre universitare Cluj-Napoca și București și spune că aceste studii sunt o oportunitate mai mare de a fi mai aproape de Uniunea Europeană.

„Cluj la inginerie sau la economie. La Universitatea Tehnică aș vrea să fac inginerie civilă, iar la Babeș, economie -  aplic la ambele și văd la care sunt admisă. E o oportunitate, Uniunea Europeană îți deschide uși spre mai multe succese. Aș vrea și să călătoresc prin Uniunea Europeană și e mult mai ușor să o fac în timp ce sunt studentă acolo”, a spus Stanciu Laura-Ioana pentru Radio Chișinău.

Pe de altă parte, Valeriu Varcu, absolvent al colegiului ULIM, este interesat de domenii precum științe politice, istorie și psihologie.

„Îmi doresc să aplic la toate universitățile care au relații științe-politice, istorie și poate psihologie. Mă gândesc la Iași, Constanța, poate București. În România, am mult mai multe șanse să aplic și oportunitățile sunt mai multe acolo, decât sunt în Republica Moldova”, spune tânărul absolvent.

Târgul Universităților va continua în următoarele zile la Ungheni, Bălți și Căușeni. În aceste zile, absolvenții liceelor pot afla informații despre admitere, atât de la reprezentanții instituțiilor, cât și de la tinerii din Republica Moldova care învață deja peste Prut.