Potrivit documentului, elaborat de câțiva deputați comuniști, raionului Taraclia urma să-i fie atribuită titulatura de „raion cultural-național”. Ministrul justiției, Vladimir Cebotari, a argumentat avizul negativ acordat proiectului de lege prin faptul că acesta ar contravine Constituției, dar și Legii cu privire la organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova.

”Legea supremă prevede că teritoriul Moldovei este organizat administrativ doar în orașe, raioane și sate, iar norma constituțională nu prevede acordarea prin lege a statutului special după criteriul etnocultural”, a menționat Vladimir Cebotari.

În replică, bașcanul UTA Găgăuzia, Irina Vlah, a menționat că respingerea inițiativei legislative ar putea destabiliza situația din regiune, și așa instabilă în ultima vreme.

„Pentru a păstra pacea interetnică nu cred că trebuie să fie un aviz negativ al acestui proiect. Mă adresez tuturor membrilor Guvernului să dăm undă verde proiectului, pentru ca el să poată fi discutat în Parlament”, a sugerat bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah.

O altă prevedere ce se conținea în proiectul de lege se referă la faptul că pe teritoriul raionului Taraclia ar urma să fie utilizate, alături de simbolica de stat a Republicii Moldova și „simboluri proprii ce reflectă tradițiile istorice, culturale, social-economice și alte tradiții ale populației raionului”.

În comunicarea oficială de pe teritoriul raionului ar urma să fie folosite limbile română, bulgară și rusă.

În eventualitatea unei reforme teritorial-administrative a Moldovei, potrivit proiectului, regiunea Taraclia ar urma să își păstreze actualul teritoriu.