Un studiu publicat miercuri în revista Nature, citat de Agerpres, face un bilanț "alarmant", deși probabil "subestimat", al costurilor: aduse în mod voluntar sau nu de oameni din habitatul lor natural, aceste specii care devin dăunătoare pentru noul lor habitat au costat omenirea cel puțin 1.288 de miliarde de dolari din 1970, în medie 26,8 miliarde de dolari pe an.

Plante, insecte, păsări, pești, moluște, microorganisme sau mamifere. O parte din costuri este legată de lupta împotriva proliferării acestora, însă daunele pe care le cauzează, pe uscat sau în apă, cântăresc de zece până la o sută de ori mai greu, potrivit studiului, care se bazează pe analiza a mii de date colectate în baza de date InvaCost.

De aceste daune nu scapă niciun ecosistem: le vedem în cazul pădurilor americane atacate de croitorul asiatic (Anoplophora glabripennis), al infrastructurilor amenințate de termite, al canalizărilor blocate de scoica zebră (Dreissena polymorpha) în zona marilor lacuri americane sau în cel al terenurilor din Hawaii, a căror valoare imobiliară scade din cauza unei specii de broască (Eleutherodactylus coqui) care produce sunete foarte puternice, ajungând până la 100 de decibeli.

Conform datelor InvaCost, printre speciile care produc cele mai importante pagube figurează șobolanii, o molie (Lymantria dispar) care atacă copacii din emisfera nordică, furnica de foc cu venin mortal și mai ales țânțarii, prin bolile pe care le transmit.

Astfel, țânțarul tigru din Asia de Sud-Est (Aedes albopictus) este una dintre cele mai dăunătoare specii invazive din lume, aducând în Europa virusurile chikungunya, dengue și zika.

Pe lângă "magnitudinea fenomenală" a costurilor, "ceea ce este destul de îngrijorător este că acestea au crescut constant din 1970, cu un cost anual mediu care se dublează la fiecare șase ani și se triplează la fiecare deceniu", a explicat presei autorul principal al studiului, Christophe Diagne, de la Laboratoire Écologie, Systématique et Évolution (CNRS, Universitatea Paris-Saclay).

O creștere parțial legată de intensificarea cercetărilor pe acest subiect. Dar nu numai: "studiile arată o creștere exponențială a speciilor introduse", insistă Franck Courchamp, directorul aceluiași laborator.

Un raport al experților ONU privind biodiversitatea din 2019 (IPBES) clasează speciile exotice invazive printre primii cinci vinovați pentru distrugerea naturii, în spatele utilizării terenurilor, exploatării directe a resurselor, schimbărilor climatice și poluării și indică o creștere cu 70% din 1970 a numărului acestor specii în 21 de țări examinate.

Iar răul cel mare încă nu a venit, avertizează Franck Courchamp, care va participa la viitorul raport IPBES cu privire la aceste specii invazive.

"Comerțul internațional va face ca tot mai multe specii să fie introduse, iar schimbările climatice, ca din ce în ce mai multe specii introduse să se stabilească. Așadar, costurile ar putea crește cel puțin la fel de repede, dacă nu chiar mai repede pe viitor", atrage atenția el.

Pe primele zece locuri în topul celor mai dăunătoare specii invazive figurează și specii mai surprinzătoare, cum ar fi șarpele brun arboricol (Boiga irregularis), introdus accidental în Guam, care nu doar că a dus la dispariția păsărilor și șopârlelor de pe insulă, ci a și scurtcircuitat instalațiile electrice, dar și pisica domestică, o specie "invazivă în aproape toate insulele lumii".