În fiecare an, se estimează că aproximativ 700.000 de oameni mor din cauza bacteriilor rezistente la antibiotice, iar acest număr se preconizează că va crește, ajungând la câteva milioane în anii următori, transmite Agerpres.

Fără antibiotice eficiente, speranța de viață se preconizează că va scădea cu 20 de ani - ceea ce a determinat o cursă a oamenilor de știință pentru dezvoltarea unor noi antibiotice care să lupte cu afecțiunile, într-un ritm mai rapid decât capacitatea bolilor de a suferi mutații și de a evolua.

O echipă internațională de cercetători condusă, printre alții, de dr. Gerhard Koenig de la Universitatea din Portsmouth, a utilizat computere pentru a reproiecta antibioticele existente astfel încât să poată ține pasul cu modificarea bolilor, în cadrul unui studiu publicat în jurnalul științific PNAS.

''Antibioticele reprezintă unul dintre pilonii medicinii moderne, iar rezistența la antibiotice este una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății umane. Există o nevoie urgentă de dezvoltare a unor noi modalități de luptă împotriva bacteriilor în continuă evoluție'', a declarat Koenig, specialist în chimie computațională.

''Dezvoltarea unui nou antibiotic implică de obicei găsirea unei noi ținte care este esențială pentru supraviețuirea unei game largi de diferite bacterii. Acest lucru este extrem de dificil și foarte puține clase noi de antibiotice au fost dezvoltate în ultima vreme. Noi am adoptat o abordare mai simplă, pornind de la un antibiotic existent, care este ineficient împotriva noilor tulpini rezistente, pe care l-am modificat astfel încât să fie în prezent capabil să depășească mecanismele de rezistență'', a explicat el.

Cercetătorii din cadrul echipei sale au demonstrat că cel mai bun medicament candidat al lor, care urmează să fie supus unor studii clinice, este de până la 56 de ori mai activ pentru tulpinile bacteriene testate comparativ cu două antibiotice de pe lista Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) cu medicamente esențiale, Eritromicina și Claritromicina.

''Nu doar că cel mai bun candidat al nostru este mai eficient împotriva țintelor testate, dar prezintă totodată o activitate împotriva a trei bacterii fruntașe pe lista de priorități a OMS, în cazul cărora antibioticele existente testate nu funcționează'', a adăugat Koenig.

Cercetătorul a avertizat, însă, că ''este doar o chestiune de timp până când bacteriile dezvoltă contrastrategii împotriva contrastrategiilor noastre și devin rezistente la un nou antibiotic, așa că va trebui să continuăm să studiem mecanismele de rezistență bacteriană și, pe cale de consecință, să dezvoltăm noi derivate''.

Scopul acestui studiu a fost acela de a demonstra că mecanismele de rezistență ale bacteriilor pot fi abordate într-un mod sistematic, oferind ocazia științei să riposteze continuu printr-o evoluție de natură computațională a antibioticelor.

''Computerele noastre devin mai rapide cu fiecare an. Așadar, există o oarecare speranță că vom putea schimba soarta. Computerele pot învinge campionul mondial la șah, așa că nu văd de ce nu ar putea să învingă și bacteriile'', a declarat Koenig.