Comentând proiectul de schimbare a articolului 13 din Constituție privind denumirea limbii oficiale, Alexandru Vaculovski scrie într-un editorial pe Deschide.md că „suntem conduși de niște oameni care nu știu ce limbă vorbesc. Moldova are foarte multe probleme, probleme care vin de la politicienii corupți sau incompetenți. Mai rar auzi de cazuri ca vânătoarea din Pădurea Domnească sau furtul miliardului în alte țări. Dar problema limbii este rușinoasă, articolul 13 cu sintagma „limbă moldovenească” este ca o pată pentru statul nostru”, scrie autorul.

Înlocuirea „limbii moldovenești” cu „limba română” în Constituție este văzută de unii politicieni drept stabilirea identității lingvistice adevărate, iar de alții ca un potențial motiv pentru destabilizarea situației în Republica Moldova. Timpul reține declarația lui Vadim Pistrinciuc, deputat al Partidului Liberal Democrat, care susține că una dintre motivațiile care au stat la baza inițierii modificării Constituției este cea istorică pentru a pune capăt unei manipulări care se trage încă de pe timpurile sovietice.

Aceeași publicație titrează că Ucraina și Moldova trebuie să contureze liniile roșii în dosarul transnistrean. Pentru consolidarea securității și stabilității regionale, în special în contextul conflictului Ucrainei cu Rusia și al anexării ilegale a Crimeii, guvernele Ucrainei și Moldovei trebuie să contureze liniile roșii și posibilele compromisuri acceptabile pentru ambele părți în problema transnistreană. Ucraina poate aplica instrumente economice suplimentare pentru a motiva autoritățile din regiunea transnistreană să continue dialogul politic cu Chișinăul, arată un studiu lansat concomitent ieri la Chișinău și Kiev.

În Ziarul Național, președintele Asociației de Politică Externă Victor Chirilă se întreabă dacă R. Moldova este gata sa facă față unui influx de 400.000 de homo sovieticus din Transnistria? El comentează că după semnarea celor patru protocoale de către Chișinău și Tiraspol, pe unii „proeuropeni” i-a apucat euforia reintegrării... el subliniază că nu trebuie încurcate măsurile de încredere cu reintegrarea. Reintegrare va fi atunci când Tiraspolul se va conforma legislației R. Moldova și nu invers, cum este cazul protocoalelor referitoare la școli și fermieri, subliniază expertul. Totodată, el pune întrebarea cum va fi asigurată continuitatea integrării europene a R. Moldova, când cei 400.000 de cetățeni din regiune vor înclina balanța spre Moscova? Dacă vor putea autoritățile să prevină folosirea Transnistriei pe post de cal troian de către Moscova, dacă va fi sacrificată  identitatea românească a etniei majoritare de dragul acomodării moldovenismului sovietic din Transnistria?  Cine va achita cele peste 5 miliarde de datorii ale Transnistriei? – se mai întreabă expertul. Ziarul Național denunță faptul că la Chișinău se desfășoară cea de-a doua ședință a grupului de lucru mixt pentru cooperare dintre Comisia Economică Eurasiatică și R. Moldova, deși R. Moldova nu este membră al Uniunii Euroasiatice, iar Guvernul a anunțat anterior că nu va acorda resurse financiare „pentru promovarea unor relații de colaborare cu o organizație care nu aduce niciun folos real țării noastre”. La această ședință a participat președintele Igor Dodon, notează Ziarul Național.  

Ziarul de Gardă relatează cum l-a salvat Colegiului Disciplinar al CSM pe judecătorul Iurie Obadă, cel care a dispus eliberarea unui mandat de arest pentru 30 de zile pe numele lui Andrei Braguța, tânărul cu probleme medicale, decedat în penitenciar la sfârșit de august 2017.

În același număr aflați detalii despre un accident rutier în care a decedat un tânăr din Căușeni și de ce familia acestuia acuză un fost polițist din cadrul Inspectoratului Național de Patrulare că s-ar face vinovat de tragedie.

Ziarul de Gardă mai scrie despre fundația de caritate a primei doamne a R. Moldova, Galina Dodon, și motivele pentru care organizația refuză să facă publice sursele banilor.

La pagina „Exclusiv” citiți un interviu cu ambasadoarea Olandei la București și Chișinău, despre bani publici și acces la informație, despre libertatea presei și propagandă, despre calitatea justiției și lupta anticorupție.