Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a subliniat că scopul studiului nu este de a critica sistemul, ci de a crea o bază de date reală pentru politici educaționale fundamentate pe dovezi. El a precizat că acest Barometru va fi repetat la fiecare doi ani pentru a putea urmări evoluția sistemului în timp.

„Obiectivul acestui barometru ca și orice cercetare sociologică este să facă o fotografie a situației de moment și să pună în fața noastră o oglindă, scoțând în evidență anumite realități nu pentru a ne critica, nu pentru a spune că nu se întâmplă toate lucrurile exact așa cum ne-am dorit, dar pentru ca să ne ajute să devenim pe viitor mai buni cu toți și să înțelegem în ce măsură spectrul de acțiuni pe care le întreprindem produce un rezultat cu adevărat în sistem. De asta am decis să facem acest barometru și noi îl vom repeta la fiecare doi ani, pentru că peste doi ani putem să înțelegem în ce măsură lucrurile s-au schimbat, în ce măsură există mai multă siguranță în școlile noastre, în ce măsură copiii noștri continuă sau, din contra, nu mai reproduc anumite stereotipuri ale societății moldovenești”, a spus Dan Perciun.

Datele sondajului arată că 7 din 10 elevi, părinți și profesori au o percepție pozitivă asupra învățământului din Republica Moldova, iar 8 din 10 elevi și părinți se declară mulțumiți de calitatea studiilor oferite de școala lor. Totuși, manualele școlare reprezintă cel mai slab punct: doar 58% le consideră ușor de înțeles, iar mai puțin de jumătate le găsesc interesante de citit. Disciplinele fizică, chimie și matematică înregistrează cele mai slabe evaluări atât din partea elevilor, cât și a cadrelor didactice, a declarat reprezentantul companiei sociologice Civis care a realizat sondajul, Ruslan Sințov.

„Referitor la calitatea sistemului de învățământ, șapte din zece elevi, părinți și profesori au o percepție pozitivă asupra învățământului din Republica Moldova. Un alt set de indicatori vizează aprecierea programei școlare, evaluată în baza a opt discipline de bază: matematică, limba română, limba maternă pentru alolingvi, limba străină, fizică, chimie, biologie și istorie. Cele mai slabe aprecieri sunt acordate disciplinelor fizică și chimie, în special din partea elevilor și a cadrelor didactice. Totodată, cadrele didactice și managerii școlari apreciază într-o proporție mai mică faptul că disciplina matematică corespunde intereselor și nevoilor elevilor”, a precizat Ruslan Sințov.

Violența verbală și psihologică sunt cele mai răspândite forme de agresiune în școlile din Rep. Moldova. Patru din zece elevi spun că au fost bârfiți de colegi, iar aproape la fel de mulți au fost luați în derâdere. Datele mai arată că între 3 și 4% dintre elevi se confruntă săptămânal cu aproape toate formele de violență analizate, ceea ce înseamnă că pentru unii copii agresiunea nu este un episod izolat, ci o experiență repetată.

Discriminarea rămâne o realitate cotidiană în școlile din Rep. Moldova. Aproape 60% din elevi au declarat că au fost martori la cel puțin un caz de discriminare în ultimul an școlar, cele mai afectate categorii fiind copiii de etnie romă, cei cu cerințe educaționale speciale și cei din familii cu venituri mici.

Studiul, realizat de compania sociologică Civis, a cuprins aproape 2.200 de elevi din clasele V–XII, 1.600 de părinți, peste 2.400 de cadre didactice și 95 de directori, din 110 instituții de învățământ selectate aleatoriu din 71 de localități ale țării. La realizarea studiului s-a ținut cont de mai multe aspecte, între care calitatea educației, drepturile omului, egalitatea de gen, participarea la procesul decizional, bullying-ul și bunăstarea, precum și plățile informale.