Echipa de oameni de știință a studiat persoane cu demență care au participat la studii de cercetare în cadrul institutului Charles F. and Joanne Knight Alzheimer's Disease Research Center (ADRC). Ei au identificat 164 de persoane cu demență care avuseseră cel puțin un părinte diagnosticat cu această boală.

Cu ajutorul înregistrărilor medicale și a interviurilor cu participanți și prieteni ori membri de familiei ai acestora, cercetătorii au determinat vârsta la debutul demenței pentru fiecare participant în parte și părintele sau părinții acestuia.

Persoanele care avuseseră un părinte cu demență au dezvoltat simptome, în medie, cu 6,1 ani mai devreme decât mamele sau tații lor. În cazul în care ambii părinți fuseseră diagnosticați cu demență, boala s-a instalat, în medie, cu 13 ani mai devreme în comparație cu vârsta părinților lor la diagnostic.

''În zilele noastre, există o tendință în scădere de a pune confuzia și uitarea pe seama îmbătrânirii"', a explicat autorul principal al studiului, Gregory Day, profesor asistent de neurologie și cercetător la ADRC.

''În special persoanele care au fost martore la declinul părinților lor (diagnosticați) cu boala Alzheimer sunt mai puțin înclinate să respingă aceste îngrijorări. Cel mai interesant e faptul că persoanele cu doi părinți cu demență au dezvoltat boala mult mai devreme decât cele cu un singur părinte (cu Alzheimer). Acest lucru sugerează că este vorba despre mai mult decât o schimbare a criteriilor de diagnosticare sau a atitudinilor sociale'', a adăugat el.

În cadrul acestui studiu, cercetătorii au analizat un set considerabil de factori de risc cunoscuți pentru boala Alzheimer. Ei au studiat factori ereditari, cum ar fi etnia, rasa, mutațiile genetice și sexul părinților care au manifestat boala. De asemenea, s-au luat în considerare nivelul de educație, indicele de masă corporală, prezența diabetului, a bolile cardiovasculare sau a hipertensiunii, nivelul de colesterol din sânge, depresia, fumatul, consumul excesiv de alcool și istoricul leziunilor cerebrale traumatice.

Toți factorii la un loc au reprezentat doar 29% din variabilitate, ceea ce înseamnă că cea mai mare parte din ceea ce influențează vârsta apariției demenței rămâne de identificat. În mod neașteptat, cercetătorii au descoperit că persoanele care au fost diagnosticate cu boala Alzheimer mai devreme sau mai în târziu în viață în comparație cu părinții lor prezentau un risc mai mare de a avea anumite mutații în genele asociate Alzheimer, deși nu este clar ce efect au aceste mutații. ''Acești oameni sunt foarte interesanți. Nu știm de ce simptomele lor au debutat mai devreme sau mai târziu decât era de așteptat'', a declarat Day.

Boala Alzheimer este cea mai frecventă cauză de demență, afectând aproximativ 5,8 milioane de persoane în Statele Unite. Între 10% și 15% dintre urmașii pacienților cu Alzheimer dezvoltă simptomele ale acestei boli.

Studiul a fost publicat online în JAMA Network Open.AGERPRES