Noul sistem ar contribui astfel la combaterea produselor contrafăcute, întrucât infractorilor le-ar fi foarte greu să detecteze și să traficheze o marcă lichidă bazată pe o combinație de ADN și plasată pe obiecte de valoare, precum buletine electorale, opere de artă și documente secrete.

Într-un articol publicat în revista Nature Communications, cercetătorii de la Universitatea din Washington și experți ai companiei Microsoft au lăudat costul scăzut al sistemului lor de marcare moleculară, denumit "Porcupine" ("porc-spinos").

Această tehnologie era evitată până în prezent, "întrucât costa mult și necesita un anumit timp pentru a scrie și a descifra" un cod ADN. Aceste detalii duc la o creștere a nevoii de echipamente și laboratoare costisitoare, a explicat principalul autor al studiului, Katie Doroschak, înscrisă la studii doctorale la Universitatea din Washington.

"Porcupine" ocolește aceste probleme prefabricând fragmente de ADN sintetic, pe care utilizatorul poate să le combine arbitrar pentru a crea noi marcaje.

Sistemul "se bazează pe o serie de mici secvențe de ADN, denumite fragmente moleculare sau "molbits" (molecular bits)", potrivit unui comunicat publicat pe site-ul universității americane.

Procedura constă, pentru codarea unui nume de utilizator, în adăugarea unui "molbit" în fiecare bit digital al etichetei. "Dacă bitul digital este 1, se adaugă 'molbitul' său în numele de utilizator, iar dacă este 0, atunci este lăsat în afara lui. Apoi se lasă la uscat pentru a fi decodat mai târziu", a explicat Katie Doroschak.

Pentru citirea numelui de utilizator, peste acesta se adaugă puțină apă, care hidratează eticheta moleculară, scanată apoi de un cititor de ADN mai mic decât un smartphone - un secvențiator cu nanopori.

Etichetele ADN nu pot fi detectate cu ochiul liber sau prin atingere, a explicat un participant la acest studiu, Jeff Nivala, citat în comunicatul publicat de universitatea menționată. "Acesta este elementul care le face să devină dificil de traficat", a adăugat el.

"Putem să ne imaginăm un marcaj molecular pentru a monitoriza buletinele de vot și pentru a evita astfel fraudele electorale", a mai spus Jeff Nivala.

Noua tehnică ar permite marcarea unor obiecte ce ar fi dificil de identificat în altă manieră.

"Nu putem să marcăm bumbacul sau fibrele prin metode convenționale precum marcajul RFID sau codurile QR, dar o etichetă lichidă pe bază de ADN ar putea fi utilizată sub formă pulverizată", a explicat coordonatoarea studiului.

"Acest lucru ar fi util în cadrul lanțurilor de aprovizionare, unde monitorizarea materiei de origine este importantă pentru conservarea valorii produsului final", a mai spus ea.