Potrivit autorilor studiului, deseori legislația este interpretată eronat de entitățile publice din Republica Moldova, care limitează accesul la informații de interes public, făcând referire la protecția datelor cu caracter personal. Experta Stela Pavlov de la Institutul pentru Drepturile Omului, a expediat solicitări de informații la zeci de instituții, în special legate de salariile angajaților și planurile de achiziții publice, iar unele au invocat diverse motive pentru a nu le oferi.

„Răspunsul Ministerului Afacerilor Interne, la punctul unu al solicitării noastre, care se referă la salarii, sporuri salariale și premii, ne-a informat că acestea sunt date cu caracter personal și pot fi prelucrate doar cu consimțământul subiectului de date. Ministerul Apărării ne-a spus că solicitarea noastră nu justifică scopul. Un răspuns similar l-am primit și de la Secretariatul Parlamentului”, a menționat Stela Pavlov.

Și jurnalista Viorica Zaharia, care este președinta Consiliului de Presă, a adus mai multe exemple de eschivări din partea instituțiilor statului, în ceea ce privește oferirea unor date de interes public, argumentând că ar fi necesar un mecanism eficient de responsabilizare a acestora.

„Eu lucrez în presă de mai mult de 20 de ani și prima dată, în acest an, am primit la o cerere de acces la informație un răspuns de la Procuratura Găgăuziei, în care ni se pune că nu ne oferă informația despre faptul că un candidat la funcția de deputat în regiune are sau nu dosar penal, pentru că există riscul încălcării drepturilor, intereselor și reputației persoanei. De când procuratura se ghidează de reputația persoanei și nu de interesul public? Da, eu simt nevoia acută acum să existe un mecanism de responsabilizare pentru nefurnizarea informației sau pentru neasigurarea transparenței”, consideră Viorica Zaharia.

Pe de altă parte, guvernanții fac trimitere la legislație și la o interpretare a Curții Constituționale, care dă prioritate dreptului la protecția vieții personale, după cum a amintit secretarul de stat în cadrul Ministerului Justiției, Iulian Rusu.

Curtea Constituțională se referă la aspecte de notorietate a persoanei, la subiectul care se dorește a fi dezvăluit, făcut public, și scopurile acestei dezvăluiri. Curtea nu oferă soluții exacte pentru toate cazurile de acces la informații, ele sunt foarte diferite. Pe de altă parte, cadrul normativ protejează dreptul la viața privată, a spus reprezentantul Ministerului Justiției.

Unii deputați, însă, recunosc existența lacunelor legate de transparența instituțiilor publice și dau asigurări că depun eforturi în vederea eliminării acestora. Președinta Comisiei parlamentare pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, Liliana Nicolaescu Onofrei. 

„Proiectul de lege care vizează modificare mai multor legi existente și coduri, sub aspectul îmbunătățirii accesului la informația de interes public, este acum în atenția noastră și în următoarea perioadă îl vom pune în procedură, a declarat deputata PAS. 

Studiul a atras atenția și la ceea ce experții numesc „transparență proactivă”, adică la cât de transparente sunt instituțiile pe paginile lor oficiale și câtă informație relevantă se găsește acolo, fără ca să fie solicitată. Astfel, din 50 de entități, inclusiv ministere, agenții guvernamentale, autorități locale, numai 8 au acumulat peste 50 la sută din punctajul maxim oferit la acest capitol.