Rezultatul cercetării, publicată în jurnalul științific Science, relevă diferențe flagrante între state, Elveția și țările scandinave reieșind că sunt cele mai oneste, iar China, Maroc, Peru și Kazahstan încheind clasamentul, citat de Digi24.

Un fenomen remarcabil de similar a fost observat, însă, în aproape toate statele: cu cât suma din portofel era mai mare, cu atât oamenii erau mai motivați să contacteze proprietarul obiectului, scrie Agerpres.

40% din portofelele fără bani au fost returnate, în comparație cu 51% dintre cele care conțineau diferite sume.

Necinstea se pare că nu este stimulată de valoarea câștigului potențial din furt, acest lucru contrazicând părerea generală conform căreia omul ar fi motivat în astfel de acțiuni de interesul material.

Pentru echipa de cercetători de la universitățile din Zurich, Michigan și Utah, acest studiu și sondajele complementare care îl însoțesc demonstrează două resorturi fundamentale ale comportamentului uman: altruismul și rolul propriei imagini, teama de a fi considerat hoț. ''Când oamenii pot profita foarte mult de pe urma unui comportament necinstit, dorința lor de a trișa este augmentată, însă totodată crește și costul psihologic de a se vedea pe sine drept hoț - și, uneori, aceasta domină'', susțin autorii.

Experimentul, care a costat 600.000 de dolari, este inedit prin amploarea sa.

Peste 17.000 de portofele identice au fost lăsate în urmă în bănci, teatre, muzee, hoteluri, secții de poliție, tribunale, oficii poștale sau alte instituții publice. Fiecare participant a informat un angajat al instituției respective că a găsit obiectul pe jos și, înainte de a pleca, l-a rugat pe acesta să se ocupe de portofel.

Portofelele erau transparente și conțineau o listă de cumpărături și trei cărți de vizită cu numele și adresa de e-mail. Unele dintre aceste obiecte nu conțineau bani, altele aveau o sumă mică, de 13,45 dolari, sau una mai mare, de 94,15 dolari.

Proporția portofelelor predate a depășit 70% în Norvegia și Elveția. În China, mai puțin de 10% dintre angajați au predat portofelele fără bani, și peste 20% au făcut acest lucru dacă obiectele conțineau yeni.

În Statele Unite, Marea Britanie și Polonia, cercetătorii au efectuat experimentul și cu portofele cu 94,15 dolari, iar în acest caz rata de returnare a fost de 72%.

''Când sunt bani (în portofel), oamenii au subit impresia că fură, senzație care este cu atât mai pregnantă cu cât suma este mai mare'', a explicat Christian Zünd, doctorand la Universitatea din Zurich.

Bogăția sau sărăcia nu sunt suficiente pentru a explica diferențele dintre țări, a precizat Alain Cohn, profesor la Universitatea din Michigan. Valorile culturale locale și sistemul politic par să influențeze decizia. Spre exemplu, cu cât într-o țară legăturile familiale erau mai importante, cu atât mai puține portofele au fost returnate - Italia reieșind din acest punct de vedere mai puțin onestă decât Franța. Situația ar putea fi explicată prin faptul că în aceste cazuri oamenii sunt mai obișnuiți să își facă griji pentru grupul restrâns de apropiați decât pentru necunoscuți, suspectează Christian Zünd.

De asemenea, echipa de cercetători a solicitat unui număr de 279 de economiști să estimeze șansele ca portofelele să fie returnate. Mai puțin de unul din trei a prezis corect rezultatul, ceea ce l-a determinat pe Alain Cohn să declare că "până și experții au o viziune pesimistă despre ceea ce îi motivează pe oameni".

Media la nivel internațional pentru predarea unui portofel pierdut a fost de 40% când acesta era gol, și de 51% când în el se aflau bani.

Oamenii sunt mai morali decât se crede, iar autoritățile publice ar trebui să se inspire pentru a oferi mai multe recompense și mai puține sancțiuni, după cum a adăugat Cohn.