Prin urmare, femeile sunt dependente din punct de vedere economic pe o perioadă mai lungă de timp, iar luând în considerare durata de viață mai lungă, se supun unui risc mai mare de sărăcie. Aceasta este una dintre concluziile unui studiu elaborat în cadrul proiectului UNFPA „Mai multe oportunități prin politici familiale sensibile la gen pentru sectorul privat din Balcanii de Vest și Republica Moldova”, transmite IPN.

În cadrul lansării, Olga Gagauz, cercetătoare la Centrul de Cercetări Demografice a Institutului Național de Cercetări Economice, a declarat că în Republica Moldova deficitul total al ciclului de viață la femei este de 2,3 ori mai mare decât la bărbați. Venitul din muncă la bărbați este mai mare decât cel de consum între vârstele de 24-53 de ani (30 de ani în total), pe când la femei acesta practic nu există. Doar la vârstele de 40-41 de ani se înregistrează un surplus nesemnificativ al veniturilor din muncă.

Stereotipurile de gen potrivit cărora grija de copil sau copii este o responsabilitate principală a femeilor, și nu a bărbaților, determină, în mare măsură, gradul de participare a femeilor pe piața forței de muncă. Inegalitățile pe piața forței de muncă sunt alimentate de responsabilitățile femeilor pentru îngrijirea gospodăriei, creșterea și educarea copiilor, care le consumă mult timp și deseori prezintă un impediment pentru implicarea deplină în activitatea profesională, creștere și dezvoltare la maxim ca profesioniste.

Olga Gagauz a menționat că disparitățile de gen pe piața forței de muncă prezintă cauza principală a decalajului în independența economică a bărbaților și femeilor. Existența copiilor mici duce la scăderea semnificativă a acestui indicator. În mediul urban, rata de ocupare a bărbaților cu cel puțin un copil este de 76,2%, pe când cea a femeilor −  41%. În mediul rural, rata de ocupare a bărbaților − 62,5%, iar cea a femeilor − 39,4%.

În anul 2019, diferența de gen în salarizare total pe economie a constituit 14,1%. Cele mai mari diferențe dintre salariile bărbaților și ale femeilor sunt caracteristice pentru domeniul activităților financiare și de asigurări (42,9%), informațiilor și comunicațiilor (35,7%), industrie (20,9%), sănătate și asistență socială (cu 19,6%). Femeile predomină în activități economice cu nivel de salarizare scăzut, precum sănătate și asistența socială, învățământ, activități de cazare și alimentație publică, servicii. Programul de muncă incomplet, specific pentru forța de muncă feminină, de asemenea, determină salarizarea mai scăzută.

Studiul „De ce femeile au venituri mai mici decât bărbații pe tot parcursul vieții? Evaluare în baza Conturilor Naționale de Transfer” este elaborat în cadrul proiectului UNFPA „Mai multe oportunități prin  politici familiale sensibile la gen pentru sectorul privat din Balcanii de Vest și Republica Moldova”, desfășurat de către Fondul ONU pentru Populație, cu suportul Agenției Austriece pentru Dezvoltare și în parteneriat cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.