Mai riscăm ca într-o bună zi, majoritatea cetățenilor să își dorească cu ardoare integrarea europeană, iar un eventual Guvern al Republicii Moldova, rezultat în urma alegerilor parlamentare din vara anului 2025 să nu respecte voința cetățenilor, ci să saboteze drumul către Uniunea Europeană, prin a aplica, de exemplu, o legislație care poate aduce prejudiciu interesului cetățeanului și care ne poate îndepărta de idealul nostru, care poate distruge statutul de țară candidată la Uniunea Europeană și prelungi negocierile de aderare la nesfârșit. Vezi exemplul Serbiei, care candidează pentru aderarea la Uniunea Europeană, tocmai de 12 ani, în principal, din cauza influenței rusești.

Lupta Georgiei cu proiectul de lege privind "agenții străini" evidențiază probleme mai largi legate de regresul democratic și de situația politică profund încurcată în geopolitica mai largă a regiunii, influențată în mod semnificativ de războiul hibrid al Rusiei în regiune, de războiul în desfășurare din Ucraina, de asemenea, de războiul geopolitic dus de Federația Rusă. Legea este văzută ca o amenințare la adresa societății civile și a principiilor democratice, provocând proteste pe scară largă și condamnare de către comunitatea internațională. Aici Uniunea Europeană trebuia să ia măsuri mult mai pro-active de condamnare a situației nu doar prin declarații. Pentru că Rusia a reușit deja să dea o lovitură semnificativă credibilității politicii de extindere a UE.

Dacă dorim ca Republica Moldova să nu ajungă să aibă același scenariu ca și Georgia, și anume să fie în pericol de a-și pierde statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană, este nevoie ca parcursul de integrare la spațiul comunitar să devină unul ireversibil.

Repere constituționale

Pentru ca această ireversibilitate a vectorului european să se materializeze, obiectivul național de aderare europeană trebuie să fie întărit în Constituția Republicii Moldova.

În 2018, Georgia și-a modificat constituția pentru a include dispoziții explicite privind aspirațiile sale față de Uniunea Europeană și NATO. Articolul 78 din Constituția georgiană prevede următoarele:

„Organismele constituționale iau toate măsurile, în limitele competențelor lor, pentru a asigura integrarea deplină a Georgiei în Uniunea Europeană și în Organizația Tratatului Atlanticului de Nord”.

În cazul în care referendumul privind aderarea UE se va bucura de succes, nu numai că integrarea în Uniunea Europeană va deveni un obiectiv strategic al Republicii Moldova, dar și se vor adăuga următoarele două chestiuni:

(1) Aderarea Republicii Moldova la tratatele de instituire a Uniunii Europene, precum și la actele de revizuire a acestor tratate se stabilește de către Parlament prin lege organică.

(2) În urma aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și alte reglementări comunitare obligatorii, au prioritate față de orice prevederi contradictorii din legile interne, în condițiile stabilite în actul de aderare.

Republica Moldova se pare că învață din studiul de caz al Georgiei, dar și al Ucrainei, pentru că și Kievul are prevăzut în constituție prevederi similare. Cu toate că situația este acum extrem de complicată la Tbilisi, iar protestele cu scopul de a opri noua legislație îndreptată împotriva societății civile continuă, încă nu știm cum se va pronunța Curtea Constituțională privitor la compatibilitatea dintre legea privind agenții străini și articolul 78 din Constituția Georgiană. Rămâne de văzut, dar este evident că organele constituționale trebuie să fie cu coloană vertebrală în situația când incompatibilitatea constituțională este evidentă.

Totuși, pe lângă înțelegerea modificărilor constituționale, o informarea corectă și constantă a cetățenilor despre beneficiile și provocările integrării europene este esențială. Creșterea conștientizării publicului va reduce vulnerabilitatea față de dezinformarea și propaganda rusă. Aici, inițiativa “Cetățeni pentru Europa” lansată la 7 iunie 2024 vine să dea o mână de ajutor guvernării de la Chișinău, iar fiecare dintre noi putem pune umărul la înfăptuirea idealului de aderare la spațiul valorilor europene.

Georgia - următoarea țintă după Ucraina

În mijlocul acestor evoluții, poporul georgian se află în situația de a fi următoarea victimă, Georgia fiind acum poziționată chiar în prima linie a acestei lupte geopolitice, alături de Republica Moldova, chiar în spatele ucrainenilor.

Recenta aprobare a proiectului de lege privind "agenții străini" din Georgia a declanșat proteste și critici semnificative atât pe plan intern, cât și internațional.
Președinta Salome Zurabișvili și-a exercitat dreptul de veto asupra proiectului de lege și aceasta reprezintă marea majoritate a poporului georgian care se opune legii. După cum era de așteptat, partidul de guvernământ Visul Georgian, considerat în general ca fiind aliniat intereselor Kremlinului și condus informal de oligarhul Bidzina Ivanișvilli, a trecut peste acest vot de veto exprimat de cetățenii georgieni prin votul majorității parlamentare. Se așteaptă ca legea să intre în vigoare în curând.

Situația din Georgia devine din ce în ce mai volatilă pe măsură ce se apropie alegerile parlamentare, programate foarte apropiat de alegerile prezidențiale și referendumul din Moldova, pe 26 octombrie 2024. Aceste alegeri sunt primele de la obținerea de către Georgia a statutului de candidat pentru aderare la UE în decembrie 2023, dar acest succes poate fi compromis.

Revoluția trandafirilor din 2003 a stabilit cadrul pentru guvernul democratic al Georgiei, renunțând la moștenirea sovietică și întorcând ferm fața spre Occident. Cu toate acestea, multe s-au schimbat de atunci, odată cu instaurarea la putere a Visului Georgian. Iar acum, alegerile viitoare sunt percepute de mulți ca o simplă formalitate, mai degrabă decât ca un proces democratic autentic.

Criza politică tot mai profundă și erodarea libertăților civile au condus la temeri că Georgia s-ar putea confrunta cu o revoluție în această toamnă. Dacă traiectoria actuală continuă, Georgia riscă să devină un alt Belarus, cu un regim represiv care să înăbușe disidența și să submineze instituțiile democratice. Aici putem face referire mai ales la situația în continuă deteriorare a democrației belaruse, în special în urma evenimentelor de după alegerile prezidențiale din anul 2020, pe care se consideră că Alexandr Lukașenko le-a câștigat în mod fraudulos și nedemocratic.

În loc de concluzii

Pentru Republica Moldova, experiența Georgiei servește drept un avertisment clar. Rusia utilizează diverse tactici pentru a împiedica țările din fostul spațiu sovietic să se apropie de Uniunea Europeană. În cazul în care cetățenii Republicii Moldova nu iau măsuri concrete și decisive pentru a-și asigura parcursul european, în speță prin votul covârșitor la referendumul privind aderarea europeană, riscăm să călcăm pe aceleași capcane puse de influența rusă din regiune. Este vorba despre adoptarea legii de inspirație rusească a agenților străini, care se răspândește ca o molimă nu doar în Georgia, dar și în alte state din Europa precum Serbia, Turcia, Kîrgîzstan sau Bosnia și Herțegovina. Riscă să ajungă și în Moldova, dacă vom permite venirea la putere a unor actori de influență pro-ruși

Pentru ca Republica Moldova să evite capcana în care a căzut Georgia și să își mențină statutul de țară candidată la aderarea la UE, dar și să avanseze rapid în parcursul său pro-european, pentru a deveni membru UE cu drepturi depline, este esențial ca Chișinăul să adopte o strategie de integrare europeană clară și ireversibilă. Aceasta necesită angajament constituțional prin validarea referendumului, reforme interne consistente, mai ales în domeniul justiției și eforturi diplomatice consistente îndreptate către convingerea tuturor statelor membre UE de faptul că țara noastră chiar este un stat profund european. Numai prin aceste măsuri, Moldova își poate asigura un viitor european stabil și prosper, ferit de influențele destabilizatoare externe din partea Federației Ruse.