În tot acest timp, autoritățile de supraveghere și de urmărire penală, subordonate elitelor politice, au ignorat cu bună știință activitățile suspecte, în timp ce Parlamentul și Curtea Constituțională au aprobat modificări legislative și decizii pentru a facilita spălarea banilor. Concluziile se regăsesc într-un studiu cu privire la „Laundromatul rusesc”, realizat de Comunitatea Watchdog.md și Transparency International Moldova.

Într-o conferință de presă la IPN, Sergiu Tofilat Watchdog.md, unul dintre autorii studiului, a declarat că, deși ofițerii de investigații din Moldova pretind că au depistat 20 de miliarde de dolari de proveniență suspectă, dovezile disponibile public demonstrează că suma reală a fondurilor spălate a reprezentat 70 de miliarde de dolari. Potrivit lui, deocamdată nicio persoană din cadrul autorităților de supraveghere și de urmărire penală din țară nu a fost condamnată. Dimpotrivă, mai multe persoane responsabile au fost recent promovate la Curtea Constituțională.

Sergiu Tofilat a menționat că rapoartele statistice indică o creștere a volumului de transferuri din țările CSI în băncile moldovenești în perioada 2010-2014. Intrările totale au constituit 80 de miliarde de dolari (94,4% provenind din Rusia) și au depășit semnificativ fluxurile financiare din activitățile economice reale, cum ar fi exporturile și remitențele personale, în valoare totală de nouă miliarde de dolari. Potrivit lui Sergiu Tofilat, după încheierea schemei „Laundromat rusesc”, în 2014, intrările financiare anuale din țările CSI au scăzut semnificativ, de la 21 de miliarde la 3,2 miliarde de dolari. Într-un răspuns oferit de BNM se menționează că tranzacțiile suspecte se referă la operațiuni interbancare cu depozite, împrumuturi și tranzacții cu instrumente financiare derivate. Pe de altă parte, Serviciul pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor consideră respectivele tranzacții suspecte ca fiind parte din schema „Laundromatul rusesc” realizat prin intermediul Moldindconbank. SPCSB a amendat banca cu 4,3 milioane de lei.

Ștefan Gligor, expert în politici publice, a declarat că cercetarea denotă că organele cu atribuții de contracarare a spălării banilor și organele responsabile de supravegherea modului de aplicare a legii de către judecători nu au acționat conform obligațiilor de serviciu. „Noi avem 70 de miliarde care au tranzitat Republica Moldova și ei s-au făcut că plouă în toți acești ani”, a notat Ștefan Gligor.

Directoarea executivă, Transparency International Moldova, Lilia Carasciuc, a menționat că ceea ce se atestă reprezintă un lanț de crime de dimensiuni extraordinar de mari. „Și 20 de miliarde de dolari este o cifră extraordinar de mare pentru Moldova, dar 70 de miliarde de dolari este Produsul Intern Brut al Republicii Moldova de mai mult de zece ani. Organele competente nu puteau să nu observe tranzacții de așa amploare”, a menționat Lilia Carasciuc. În opinia sa, organele competente au acționat de această manieră pentru că au fost complici la aceste fraude în lanț. Lilia Carasciuc a mai spus că „apetitul pentru bani foarte ușori, atunci când controlezi instituțiile statului, inclusiv Curtea Constituțională, CSM, CNA, BNM, crește la nesfârșit. Mai mult ca atât, în loc să fie trase la răspundere, aceste persoane au fost promovate în funcții”.

Deocamdată, instituțiile vizate în acest studiu nu au venit cu o reacție.