Printre persoanele condamnate pentru comiterea actelor de corupție și actelor conexe corupției se regăsesc angajați cu funcții de răspundere din domeniul public, unii dintre aceștia deținând funcții de conducere. În mare parte, instanțele de judecată s-au pronunțat pe marginea cazurilor de corupție în care valoarea mitei este mică.

Actele de corupție în proporții deosebit de mari nu s-au regăsit în sentințele analizate, iar acest fapt, potrivit CNA, ar dezvolta riscul netragerii la răspundere penală a corupătorilor mari. 57% din cazurile de corupere pasivă soluționate în instanță au fost calificate drept corupere pasivă săvârșită în proporții care nu depășesc 100 de unități convenționale.

Pe parcursul anului 2020, s-a observat o scădere a cazurilor de corupție și conexe corupției examinate în instanțele de judecată din Republica Moldova. Fapt care ar putea fi cauzat de reducerea programului efectiv de examinare a dosarelor cu prezența inculpaților.

În cazul traficului de influență și a abuzului de putere sau abuzului de serviciu, instanțele de judecată preferă să aplice pedeapsa cu amendă, chiar dacă legea penală prevede posibilitatea aplicării pedepsei cu închisoarea.

Autorii analizei au identificat 16 fapte de înscriere a falsului în acte publice soluționate în instanțele de judecată pe parcursul anului 2020. Actele de falsul în acte publice a afectat în mare parte domeniul achizițiilor publice, bugetul și publică. În cele mai multe cazuri a fost dispusă aplicarea unei pedepse sub formă de amendă și închisoare, unde inculpații au fost privați și de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pentru perioade de 2 și 3 ani.

Studiul a fost realizat pe baza informațiilor din sentințele publicate pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată din Republica Moldova, dar și pe baza informațiilor obținute cu aportul Procuraturii Anticorupție, în cazul în care unele sentințe nu au fost identificate pe portal.