Analizând primele 160 de genomuri complete ale virusului secvențiate ulterior de la pacienți umani, oamenii de știință au aflat că varianta cea mai apropiată de cea descoperită la lilieci a fost identificată în special la pacienți din SUA și Australia, nu în Wuhan, scrie Agerpres.

Potrivit doctorului Peter Forster de la Universitatea din Cambridge, genetician și autor principal al studiului, "există prea multe mutații rapide pentru a putea urmări în mod ordonat un arbore genealogic al COVID-19. Am folosit un algoritm pentru a vizualiza în mod simultan toți arborii plauzibili. Aceste tehnici sunt cunoscute îndeosebi pentru maparea mișcărilor populațiilor umane străvechi prin ADN". "Este poate prima dată când aceasta au fost folosite pentru a urmări rutele de infectare ale unui coronavirus ca în cazul COVID-19", a asigurat el.

Echipa a utilizat date din eșantioane prelevate din întreaga lume în perioada 24 decembrie 2019 și 4 martie 2020. Cercetătorii au identificat trei variante de COVID-19, distincte, dar strâns apropiate, pe care le-au numit A, B și C. Ei au descoperit că tipul de coronavirus cel mai apropiat de cel descoperit la lilieci - tipul A, genomul original al virusului uman - era prezent la Wuhan, însă nu era varianta virusului predominantă în acest oraș.

Versiuni ale tipului A care au suferit mutații au fost observate la americani despre care s-a raportat că au trăit în Wuhan și un număr mare de cazuri de virus de tip A a fost identificat la pacienți din SUA și Australia.

Principalul tip de virus din Wuhan era B, predominant și la pacienții din estul Asiei. Însă, acesta nu a călătorit mult dincolo de regiune, fără mutații ulterioare.

Cercetătorii susțin că varianta C este principalul tip întâlnit în Europa, identificat la primii pacienți din Franța, Italia, Suedia și Marea Britanie. Acesta este absent din eșantionul studiat în China continentală, dar a fost observat în Singapore, Hong Kong și Coreea de Sud.

Analiza sugerează, de asemenea, că una dintre primele introduceri ale virusului în Italia a venit prin prima infecție documentată din Germania, la 27 ianuarie, și că o altă rută de infectare timpurie din Italia a fost asociată cu "un grup din Singapore".

Oamenii de știință susțin că metodele lor ar putea fi aplicate la cea mai recentă secvențiere a genomului coronavirusului pentru a ajuta la prezicerea viitoarelor puncte fierbinți la nivel mondial de transmitere și creștere a numărului de infecții.

Varianta A, cea mai apropiată de virusul găsit atât la lilieci cât și la pangolini, este descrisă de cercetători drept rădăcina epidemiei. Tipul B este derivat din varianta A, cele două fiind separate de două mutații. Varianta C este o "fiică" a tipului B, sugerează studiul.

Metodele filogenetice utilizate de cercetători - care analizează relațiile evolutive între entități biologice - au permis vizualizarea a sute de arbori evolutivi, simultan, într-un singur grafic simplu. Rezultatele studiului au fost publicate în jurnalul științific Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).

Sursa:Agerpres