Cercetarea arată totodată că reducerea factorilor de risc vascular precum fumatul, nivelul ridicat de colesterol și obezitatea ar putea oferi protecție suplimentară în cazul bolii Alzheimer și ar putea încetini avansarea acestei maladii devastatoare.

Publicat în JAMA Neurology, studiul sugerează că abordările intervenționale care vizează atât activitatea fizică cât și factorii de risc vascular ar putea încetini progresul maladiei Alzheimer.

"Efectele benefice au fost constatate chiar la niveluri modeste de activitate fizică, dar cele mai semnificative au fost remarcate la aproximativ 8.900 de pași, ceva mai puțin decât cei 10.000 pe care mulți dintre noi se străduiesc să-i realizeze zilnic", a spus Reisa Sperling, coautoarea studiului, directoarea Centrului pentru cercetare și tratament a bolii Alzheimer, scrie Agerpres.

În cadrul cercetării Harvard Ageing Brain Study, realizate la spitalul din Massachusetts, a fost monitorizată activitatea fizică a participanților - 182 de vârstnici cu vârsta medie 73,4 ani, printre care s-au aflat și persoane cu un grad ridicat de beta-amiloid, o proteină asociată cu boala Alzheimer - evaluați de specialiști ca prezentând un risc ridicat de declin cognitiv.

Cercetătorii au realizat acest lucru folosind pedometre montate la nivelul șoldului care înregistrau numărul de pași parcurși în timpul zilei.

Oamenii de știință au constatat că un grad mai mare de activitate fizică reduce declinul cognitiv și pierderile de materie cenușie.

În modelele de analiză care au vizat riscul vascular, activitatea fizică a rămas semnificativă, iar un risc vascular mai scăzut a fost asociat în mod independent cu un ritm mai lent de declin cognitiv și de pierdere a materiei cerebrale.

"Una dintre cele mai uimitoare descoperiri în urma studiului nostru a fost că activitatea fizică nu pare să aibă doar efecte pozitive în încetinirea ritmului de declin cognitiv, ci și în încetinirea ratei de pierdere a țesutului cerebral de-a lungul timpului la persoanele care dețin un grad ridicat de beta-amiloid la nivelul creierului".

sursa: digi24