Cele mai fericite sunt persoanele din municipiul Chișinău – 51,6% din respondenți au indicat acest lucru, în timp ce în regiunea de centru se atestă cea mai mică cotă a persoanelor „foarte fericite sau oarecum fericite” – 43,2%.

Proporția persoanelor „foarte fericite sau oarecum fericite” este de circa două ori mai mare printre persoanele căsătorite sau aflate în concubinaj, în comparație cu persoanele divorțate sau văduve. Mai fericiți sunt cei cu studii superioare, decât persoanele cu niveluri de studii mai joase. La fel și persoanele angajate în câmpul muncii, comparativ cu cei care șomează.

3,1% din populație declară un grad sever de singurătate, fără diferențe semnificative în funcție de sex și mediul de reședință. Gradul sever de singurătate crește odată cu înaintarea în vârstă, afectează una din zece persoane în grupa celor mai vârstnici. Sentimentul singurătății de grad moderat a fost declarat de una din șapte persoane, oscilând între 7,1% și 19,6% în diverse grupe de vârstă.

Fiecare a opta persoană a comunicat că a trecut prin stări depresive în ultima săptămână, cu o discrepanță nesemnificativă între cele două medii de reședință. Proporția femeilor care „au trecut prin stări depresive în ultima săptămână” – 14,9% este semnificativ mai mare în comparație cu cea a bărbaților – 8,7%. Prezența semnelor depresive autoevaluate crește gradual odată cu înaintarea în vârstă. Se atestă o relație inversă între nivelul de studii și ponderea stărilor depresive. Astfel, pe măsură ce nivelul de studii scade, ponderea stărilor depresive crește, de la 6,9% printre persoanele cu studii superioare până la 17,5% printre cele cu studii primare.

Studiul „Generații și Gen” este  realizat de UNFPA Moldova, pe un eșantion de mai bine de zece mii de participanți din 153 de localități.