Potrivit președintelui Asociației sus-numite, Gheorghe Gaberi, R. Moldova are prea puține suprafețe plantate cu soiuri apirene de struguri de masă care nu permit să asigurăm nici măcar piața locală cu aceste soiuri. „În același timp, Institutul Științifico-Practic de Horticultură și Tehnologii Alimentare deține dreptul de autor pe mai multe soiuri testate de-a lungul anilor în diferite regiuni ale Moldovei. Iată de ce, astăzi, producătorii de struguri de masă, pentru a diversifica sortimentul de struguri oferit consumatorilor, trebuie să extindă suprafețele de viță de vie cu soiuri de masă apirene, care pot fi comercializați atât pe piețele din vest, cât și din est”, a spus Gaberi.

La rândul său, Andrei Botezatu, specialist la proiectul USAID APM, a relevat că din suprafața totală de viță de vie de soiuri de masă din Republica Moldova, care constituie circa 20 de mii de hectare, cel mult 30 de hectare reprezintă viile cu soiuri apirene. ”Dintre soiurile apirene prezentate în cadrul evenimentului au perspective comerciale soiurile roze Kișmiș Lucistîi, Apiren Roz și soiul negru Autumn Royal, cu condiția ca mediul de cercetare și cel privat, cu suportul partenerilor de dezvoltare, să definească tehnologiile intensive de producere a acestor soiuri de masă”, a menționat specialistul USAID APM.

Pe final, participanții au rezumat că piața internațională solicită tot mai mult soiurile de struguri fără semințe, numite soiuri apirene. Or, pentru a putea concura cu producătorii de struguri din alte țări, agricultorii moldoveni trebuie să-și diversifice spectrul de soiuri de struguri pe care îi produc conform cerințelor consumatorilor.